Startupcafe relatează azi că antreprenorii și managerii grupați în Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) reclamă că o decizie a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene de a întrerupe un concurs de ocupare a unor funcții publice în sistemul de absorbție a fondurilor UE riscă să genereze un blocaj instituional major în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de aproape 30 de miliarde de euro, pe care Comisia Europeană urmează să-l aprobe pentru România, și a viitoarelor programe operaționale 2021-2027. Ce spune AOAR:Asociația Oamenilor de Afaceri din România constată că guvernanții României ignoră interesul public și prioritățile economice și sociale actuale. Momentul în care efectele jocului politic devin nocive pentru societate și economie, depășindu-se limitele rezonabilului, reprezintă un semnal de alarmă pentru țară. Remarcăm cu îngrijorare că, în plină criză politică, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat întreruperea procedurilor de concurs aflate în derulare, pentru PNRR si programele operationale, ceea ce poate duce la un blocaj instituțional major și întârzia implementarea. În pragul aprobării oficiale a PNRR de către Comisia Europeană, această măsură poate aduce din nou România în centrul atenției și pune sub semnul întrebării capacitatea noastră de a implementa un set esențial de reforme, pentru care ne aflăm deja în contratimp. Continuitatea instituțională și urmărirea constantă a interesului public trebuie să prevaleze în fața oricărui interes politic, indiferent de partidul sau coaliția aflate la guvernare. Această măsură nejustificată riscă să împiedice atingerea primelor ținte din plan și să ducă la blocarea ulterioară a PNRR din cauza incapacității instituționale. Asociația Oamenilor de Afaceri din România recomandă respectarea calendarului și a procedurilor, in vederea operaționalizării PNRR, pentru ca MIPE să poată pregăti în mod adecvat structurile și echipele necesare implementării proiectelor majore de țară. Ce a făcut Ministerul Proiectelor UEMinisterul Investițiior și Proiectelor Europene (MIPE) demarase un concurs de ocupare a unor posturi în sistemul de gestionare a fondurilor europene, în perioada în care ministru era Cristian Ghinea, de la USR-PLUS. Acesta a demisionat din funcție alături de toți miniștrii USR-PLUS, partid care a decis să iasă de la guvernare, pe fondul unui conflict cu premierul Florin Cîțu (PNL). Astfel, premierul Cîțu a reluat și funcția de ministru intermar la MIPE, iar apoi ministerul a decis să întrerupă procedurile de concurs pentru posturile publice respective. Având în vedere necesitatea reanalizării structurii organizatorice a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în vederea refacerii capacității administrative pe principiile eficienței instituționale, atingerii obiectivelor și ducerii la îndeplinire a tuturor atribuțiilor stabilite în acord cu cerințele Comisiei Europene pentru aplicarea politicilor comunitare, pentru asigurarea concentrării pe reformele relevante, precum și Raportul de audit public intern privind „Evaluarea gradului de încărcare a personalului din cadrul MIPE”, aflat în procedură de avizare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță întreruperea procedurilor de concurs aflate în derulare, cu reluarea procedurii la odată care va fi comunicată ulterior” - a anunțat oficial Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pe data de 8 septembrie 2021.

Comisia Europeană a transferat astăzi, 2 decembrie 2021, României, 1,8 miliarde euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Prefinanțarea va sprijini demararea implementării măsurilor de investiții și de reformă cuprinse în Planul de redresare și reziliență al României. Se preconizează că România va primi, pe parcursul planului său, granturi în valoare de 14,2 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde euro. Sprijinirea unor proiecte transformatoare de investiții și de reformă În România, Mecanismul de redresare și reziliență finanțează investiții și reforme care se preconizează că vor transforma profund economia și societatea acestei țări. Printre măsurile notabile se numără: Asigurarea tranziției către o economie verde: planul României prevede investiții de 3,9 miliarde euro în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate și a materialului rulant electrificate sau cu emisii zero. În plus, 2,7 miliarde euro vor fi investite în renovarea eficientă din punct de vedere energetic și renovarea seismică a clădirilor multifamiliale și publice, ceea ce va aduce beneficii pentru mediu și va reduce facturile la energie ale gospodăriilor Valul de renovări va spori rezistența clădirilor la seisme și le va face mai accesibile pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârstă. Reformele și investițiile în valoare de 855 de milioane euro vor sprijini producția de energie curată prin eliminarea treptată a producției de cărbune și lignit și prin utilizarea surselor regenerabile de energie și a hidrogenului. În plus, planul include măsuri de protecție a biodiversității și a mediului axate pe împădurire, reîmpădurire și pepiniere forestiere, precum și alte măsuri privind biodiversitatea pentru reconstrucție ecologică și protecția speciilor, cu investiții în valoare de 1,1 miliarde euro. Sprijinirea tranziției digitale: planul prevede 1,5 miliarde euro pentru digitalizarea administrației publice în domenii-cheie precum justiția, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediul, gestionarea funcției publice și dezvoltarea competențelor, achizițiile publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea și vama, cu construirea simultană a unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud și eliberarea de cărți de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români. Planul investește 470 de milioane euro pentru dezvoltarea unui sistem integrat de e-sănătate, care să conecteze peste 25.000 de furnizori de asistență medicală și sisteme de telemedicină. În plus, 881 de milioane EUR vor fi alocate digitalizării educației în vederea îmbunătățirii competențelor pedagogice digitale, precum și a conținutului educațional și a echipamentelor digitale. Consolidarea rezilienței economice și sociale: planul va sprijini un proces decizional mai bun și sustenabilitatea fiscală prin intermediul unui cadru bugetar consolidat, al unor reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, al unei reforme a sistemului de pensii și al unui control mai bun al cheltuielilor. Planul va îmbunătăți mediul de afaceri prin măsuri de consolidare a independenței sistemului judiciar și de îmbunătățire a calității și eficienței acestuia, intensificând combaterea corupției și sprijinind un sistem decizional previzibil, informat și participativ. Planul va contribui totodată la consolidarea rezilienței sistemului de sănătate prin investiții de 2 miliarde euro în infrastructuri spitalicești moderne și va îmbunătăți sistemul educațional prin măsuri cuprinzătoare care să vizeze toate nivelurile de învățământ. În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica și va îmbunătăți sprijinul social pentru persoanele cele mai vulnerabile, creând în același timp stimulente pentru ocuparea forței de muncă și formare profesională. Planul României va sprijini coeziunea teritorială și socială prin dezvoltarea, modernizarea și decarbonizarea transportului rutier și prin îmbunătățirea siguranței rutiere, prin reforme și investiții în valoare de 3,9 miliarde euro. Sursa: Comisia Europeană

Piețele emergente și modelele tradiționale de afaceri încep să devină extrem de constrânse de nevoia de adaptare la schimbările continue și la dinamica macro și microeconomică a zilelor noastre. Digitalizarea a trecut rapid de la moft la necesitate absolută pentru companiile care își doresc o creștere a veniturilor și să rămână competitive în mediul actual. „Concurența se află la baza succesului sau eșecului firmelor” ne spune Michael E. Porter. Prin urmare, o organizație este considerată de succes dacă posedă un avantaj competitiv durabil asupra rivalilor săi de pe piață, dobândită prin reducerea costurilor operaționale, stil de organizare sau diferențiere. Reducerea costurilor (percepută de cele mai multe ori doar ca simplificare a proceselor) nu implică neapărat sacrificarea capacității de diferențiere. Folosind instrumentele potrivite și utilizând eficient resursele disponibile, le putem avea pe amândouă. În zilele noastre, ca urmare a scăderii profiturilor, schimbărilor rapide de pe piață și așteptărilor tot mai înalte ale consumatorilor, companiile încep să ia în considerare diferite sisteme digitale, care s-au dovedit a fi extrem de eficiente în creșterea durabilității competitive a companiilor și a marjelor de profit. În fapt, cercetările Accenture arată că digitalizarea are potențialul de a crește rentabilitatea medie cu 38% până în 2035. Tehnologia modernă stă în strânsă dependență și legătură cu accesul la date. Datorită creșterii constante a fluxului de date, sistemele de învățare automată, scăderea costurilor și inovațiile devin o realitate comercială, de ordinea zilei, iar practicile de digitalizare permit modele de afaceri total noi. Astfel, digitalizarea poate fi considerată un factor cu totul nou de producție, inversând tendința ultimilor ani de scădere a profiturilor, prin optimizarea proceselor. Sistemele inteligente de automatizare îmbunătățesc munca umană și contribuie la procesul de inovare continuă. În acest sens, trebuie să recunoaștem că tehnologiile devin din ce în ce mai proeminente în întreaga lume, depășind cu mult sectorul IT sau doar o parte dintre industrii. De fapt, întreaga economie se confruntă cu o creștere constantă a capacității de producție și a creșterii industriale, trecând la noi produse și servicii derivate din tehnologii emergente, cum ar fi inteligența artificială, învățarea automată, sistemele CRM și alte procese ori sisteme similare bazate pe tehnica de calcul. Soluțiile propuse vor fi axate pe implementarea sistemelor CRM în diverse companii din România pentru a obține o reducere a costurilor, economisind timp și utilizarea instrumentelor de marketing online (e-mail marketing, Google Ads, Facebook Ads, SEO (Search Engine Optimization) și SEM (Search Engine Marketing) pentru creșterea veniturilor. Conform unor cercetători precum Sjodin, Bouwman și Westerlund, utilizarea de noi tehnologii digitale poate avea ca rezultat beneficii financiare mai mari, fără a crește aportul de resurse investite (bani, timp sau capital uman). Deși astfel de tehnologii cresc rapid și par a fi destul de promițătoare, nu există suficiente date empirice care să susțină o eficacitate semnificativă pe termen lung în creșterea profiturilor. Barley (2015) sugerează că, deși tehnologia digitală devine rapid la fel de infrastructurală ca electricitatea, există, în mod surprinzător, puține cercetări privind modul în care aceasta modifică sistemele de lucru sau munca pe care o fac oamenii. De aceea, în scopul creșterii nivelului de aplicabilitate a digitalizării afacerilor, este crucial să se dezvolte o înțelegere solidă a conceptelor din spatele abordărilor corecte ale acestui subiect. Datorită lipsei de date suficiente, multe inovații digitale nu au atins pe deplin un stadiu în care managerii (în special managerii IMM-urilor) să le recunoască eficacitatea. Astfel, conform lui Eller et al. și Arendt et al., multe soluții digitale nu au fost adoptate în masă deoarece sunt considerate mai degrabă ca fiind soluții futuriste și sunt percepute mai degrabă ca și costuri, decât ca investiții. Prin urmare, multe IMM-uri rămân în urma organizațiilor mai mari în ceea ce privește managementul, eficiența, eficacitatea și rezultatele brute, nereușind să-și adapteze oferta la cerințele actuale ale pieței și, mai important, la așteptările clienților. De aceea, pentru a crește aplicabilitatea procesului de digitalizare în afaceri, este necesară dezvoltarea unei înțelegeri solide a conceptelor din spatele abordărilor digitale corecte pentru creșterea profitabilității afacerii. Profitabilitatea ca urmare a digitalizăriiRelația dintre profitabilitate și inovație digitalăPotrivit McKinsey , angajații români au lucrat, în medie, 1795 de ore în 2017, cu 12,7% mai mult decât angajații celor mai mari 5 economii europene și au avut o productivitate de doar 29 € / oră, comparativ cu 53 € / oră, media celor mai puternice 5 economii din UE. Mai mult, între 50-54% din activitățile la locul de muncă desfășurate de angajații români {aproximativ 4,4 milioane de locuri de muncă - ar putea fi digitalizate sau automatizate, ceea ce ar duce la o creștere semnificativă a productivității și profitabilității companiilor românești până în 2030. Implementarea pe scară largă a soluțiilor digitale ar putea duce la o creștere a PIB-ului național cu până la 10% în acest interval de timp, sugerează studiul. Cu toate acestea, orice schimbare va fi confruntată cu provocări și dezavantaje, ambele urmând a fi luate în considerare în această secțiune. Pentru a evidenția beneficiile și dezavantajele percepute ale procesului de digitalizare în companiile globale și românești, am compilat următoarele concluzii de la McKinsey, SAP Center, Gartner și Valoria în listele de mai jos: Beneficii: 67% din companiile care au implementat digitalizarea activității în relația cu clienții confirmă o creștere a satisfacției acestora64% dintre companii spun că angajaților sunt mult mai dăruiți activității datorită transformării digitale. În România, 35% din companii relatează că digitalizarea a avut deja un impact major asupra activității lor46% dintre companiile românești spun că digitalizarea le-a adus o scădere a costurilor și o simplificare a activității34% dintre companiile românești spun că digitalizarea le-a permis să măsoare mai bine indicatorii de performanță, în timp ce și-au îmbunătățit eficiența operațională. Obstacole: Lipsa de talent: Nu destui angajați sunt capabili să țină pasul cu implementarea noilor tehnologii sau să le înțeleagăFrica de necunoscut: Unii directori sunt mult prea ancorați în vechea cultură organizațională și sunt destul de reticenți în adoptarea noilor tehnologiiUn mare număr de tehnologii de digitalizare sunt încă ”tehnologii ale viitorului” și așteaptă adopția de masăÎn România costurile de implementare sunt privite ca fiind prea mari, iar modelele autohtone de business nu sunt destul de puternice pentru a susține schimbări radicale Implementarea de bază permite deja companiilor să-și migreze datele și activitatea din analogic în digital, să accelereze procedurile și procesele care implică lucrul cu o cantitate semnificativă de informații, să automatizeze operațiunile pe hârtie prin sisteme software care procesează datele mai rapid, mai bine și în timp util. Până în prezent, studiile susțin ideea din spatele creșterii productivității și profitabilității ca urmare a înlocuirii modelelor vechi de afaceri, cu soluții digitale. Mai mult, sistemele digitale aduc un avantaj major în ceea ce privește implementarea KPI (indicatorilor cheie de performanță) și măsurarea performanței post-operare, precum și detectarea erorilor operaționale și risipei de resurse. Completează formularul de audit de digitalizare iar noi vom intra în legătură cu tine în cel mai scurt timp, pentru o analiză gratuită a afacerii tale și a posibilităților de digitalizare.

AMCOR anunță lansarea Petiției pentru suplimentarea bugetului Axei prioritare 2 a POR 2014-2020 și creșterea absorbției fondurilor europene În contextul în care la nivel național gradul de absorbție pentru Programul Operațional Regional (POR) este conform informațiilor publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene la data de 29 octombrie 2021 la valoarea totală de 49,16%, AMCOR (Asociația Consultanților în Management din România) anunță lansarea unei petiții pentru suplimentarea bugetului Axei prioritare 2 a POR 2014-2020 și creșterea absorbției fondurilor europene. Acest demers este unul dintr-o lungă serie de inițiative realizate până acum de către AMCOR, care a transmis autorităților în perioada 2019-2021 numeroase propuneri de optimizare a alocării financiare pentru investițiile POR 2.2. Axa prioritară 2 - Îmbunătățirea competitivității IMM, apelurile 2 și 3, unde există o cerere foarte mare în piață și o nevoie reală de suplimentare a fondurilor. În contextul în care conchidem o absorbție totală sub jumătate din valoarea alocată pentru acest program și în contextul în care aceste fonduri europene se vor pierde dacă nu sunt absorbite, în calitate de reprezentanți ai mediului de afaceri privat vom solicita alocarea de fonduri pentru POR 2.2 apelurile 2 și 3 destinate susținerii mediului de afaceri și așa grav afectat de pandemia Covid-19. Motivele care stau la baza solicitării AMCOR sunt: Solicitanții s-au mobilizat și, prin consultanții lor, au pregătit proiecte eligibile de foarte bună calitate, care se încadrează perfect pe POR 2.2.;Intervențiile sunt gândite la nivelul programelor pentru a sprijini domenii cu valoare adăugată mare, pentru susținerea inovării și a investițiilor cu impact economic;Prioritățile de investiții sunt aprobate, documentele suport există deja, nu mai necesită un efort administrativ suplimentar și nici un timp îndelungat de analiză;În prezent există peste 5.000 de proiecte, care însumează 6.580 milioane de euro granturi solicitate, aflate în diverse stadii de analiză și evaluare (peste 90% dintre acestea au fost deja evaluate) care ar genera o contractare rapidă.O soluționare favorabilă și cu celeritate a impasului actual din cadrul POR 2.2. apelurile 2 și 3 ar contribui la menținerea încrederii mediului de afaceri în Programul Operațional Regional și în instrumentele financiare ale politicii de coeziune europene. Suplimentarea alocării financiare se poate realiza în condițiile fazării proiectelor deja contractate pe alte axe prioritare și care vor fi în imposibilitatea finalizării acestora până la sfârșitul perioadei de programare. Având în vedere toate aceste aspecte, precum și faptul că un procent important al proiectelor publice pot fi fazate, AMCOR va solicita: Relocarea de fonduri de la Axele neperformante către Axa 2Contractarea tuturor proiectelor care în urma evaluării au obținut peste 75 de puncte Rezultatul acestei petiții va fi comunicat autorităților. Petiția poate fi semnată aici.