Graţie parteneriatelor cu Termene.ro şi PrimeDash, echipa InAfaceri.ro iţi pregăteşte afacerea pentru finanţare! Pentru mai multe detalii si consultanţă, trimite un mail la finantari@inafaceri.ro Antreprenorii români vor putea accesa din nou fondurile europene pentru afaceri neagricole la sate, dar de adata aceasta urmează să fie scoase de la finanțare ideile de afaceri cu pensiuni, agropensiuni și hoteluri, conform celor mai recente discuții din cadrul Grupului de lucru pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2021-2027. Surse participante la grupul de lucru PNDR au detaliat, pentru StartupCafe.ro, cum vor arăta principalele linii de finanțare pentru afaceri agricole și neagricole în mediul rural, care ar urma să se lanseze în semestrul al doilea al anului 2021. Vorbim aici despre fondurile europene gestionate de Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) și de Autoritatea de management PNDR din subordinea Ministerului Agriculturii. Apelurile d eproiecte vor fi anunțate pe site-ul AFIR, când vor fi gata. Submăsura 6.2În anii trecuți, antreprenorii români au putut obține fonduri nerambursabile de câte 50.000 de euro sau 70.000 de euro pentru afaceri non-agricle la sate, prin sumbăsura 6.2, fără să fie nevoit să aducă de acasă cofinanțare proprie. Numai bani europeni și de la stat în facaeri non-agricole la sate. Conform discuților din grupul de lucru, bugetul de anul acesta este de 50 de milioane de euro. O noutate este emiminarea înființării hotelurilor, pensiunilor și agropensiunilor din lista de investiții eligibile. În schimb, se introduc investiții legate de furnizarea de servicii secundare pentru agricultură: activități legate de însămânțarea artificială, tunsul oilor, servicii de mutare ale cirezilor, servicii de îngrijire a copitelor etc. Se elimină principiul referitor la cifra de afaceri, la selecția proiectelor. Principii de selecție discutate: Principiul diversificării activității agricole a fermierilor/membrilor gospodăriei agricole către activități non agricole Principiul prioritizării activităților de producție; Principiul prioritizării serviciilor medicale (inclusiv stomatologice și sanitar - veterinare); Principiul prioritizării serviciilor în tehnologia informației și servicii informatice; Principiul stimulării activităților turistice (cu excepția înființării hotelurilor, pensiunilor și agropensiunilor) și/sau de agrement și /sau unități de alimentație publică în zonele cu potențial turistic ridicat. Submăsura 6.4Cealaltă linie de finanțare a afacerilor non-agricole la sate este Submăsura 6.4 din PNDR, mult așteptată de antreprenori. În anii trecuți, oamenii de afaceri români obțineau câte 200.000 de euro pe proiect, cu aport propriu de minimum 10% din investiții. Conform discuțiilor din grupul de lucru pentru fondurile europene PNDR, anul acesta va fi un buget disponibil de 100 de milioane de euro la submăsura 6.4. Și aici urmează să se elimine eligibilitatea înființării hotelurilor, pensiunilor și agropensiunilor, dar vor rămâne la finanțare afacerile legate de camping-uri, parcuri de rulote și bungalow-uri. Și aici a fost introdusă eligibilitatea investițiilor legate de furnizarea de servicii agricole secundare: activități legate de însămânțarea artificială, tunsul oilor, servicii de mutare ale cirezilor, servicii de îngrijire a copitelor etc. Grantul (nerambursabil) se va putea combina cu instrumente financiare (cum sunt creditele bancare garantare ). Acum, intensitatea spijinului va fi puțin mai mică decât în trecut, conform propunerilor icutate la grupul de lucru PNDR. Astfel, regula generală va fi ca beneficiarul să vină de acasă cu un aport propriu de cel puțin 30% din valoarea investiției. Prin excepție, afacerile pe producție vor avea o cofinanțare proprie de minimum 10%, ca și înainte. Principii de selecție a proiectelor rezultate din discuții: ⦁ Principiul diversificării activității agricole a fermelor existente către activități non-agricole; ⦁ Principiul prioritizării serviciilor medicale (inclusiv stomatologice și sanitar -veterinare) ; ⦁ Principiul prioritizării serviciilor în tehnologia informației și servicii informatice; ⦁ Principiul prioritizării activitatilor de producție; ⦁ Principiul stimulării activităților turistice (cu excepția înființării agropensiunilor) și/sau de agrement și/sau unități de alimentație publică desfășurate în zonele cu potențial turistic ridicat; ⦁ Principiul derulării activităților anterioare ca activitate generală de management a firmei, pentru o mai bună gestionare a activității economice; ⦁ Principiul prioritizării proiectelor care creează locuri de muncă Submăsura 4.1 - investiții în exploatații agrcoleCând vine vorba de afaceri în agricultură, cea mai așteptată linie de finanțare este Submăsura 4.1 - "Investitii in exploatatii agricole". Grupul de lucru PNDR 2021-2027 a discutat un buget total de 760 de milioane de euro pentru 7 tipuri de apeluri de proiecte în Submăsura 4.1 în anul 2021: Submăsura 4.1 - "Investitii in exploatatii agricole" - achiziții simple și echipamente de irigații în fermă - 125 milioane euro. Submăsura 4.1 - "Investitii in exploatatii agricole" - procesare și condiționare în fermă, marketing, în sectorul vegetal și sectorul zootehnic (fără legume și cartofi) - 110 milioane euro. Submăsura 4.1 - "Investitii in exploatatii agricole" - tineri fermieri, achiziții utilaje - 75 milioane euro. Submăsura 4.1 - "Investitii in exploatatii agricole" - zootehnic (fără procesare) - 240 milioane euro. Submăsura 4.1 - "Investitii in exploatatii agricole" - zootehnic în zone montane (fără procesare) - 60 milioane euro. Submăsura 4.1 - "Investitii in exploatatii agricole" - legume și cartofi- achiziții de utilaje, instalații de irigații, producție primară, condiționare, marketing) - 100 milioane euro. Submăsura 4.1 - "Investitii in exploatatii agricole" - legume și cartofi (procesare, condiționare, marketing) - 50 milioane euro.Valoarea sprijinului: I. Pt fermele vegetale cu dim. economică între 8000 euro SO pana la 250.000 euro SO și 500.000 euro SO pentru sector zootehnic Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăşi: ⦁ achiziții simple și irigații la nivel de fermă (inclusiv tineri fermieri) – 200.000 Euro ⦁ condiționare, procesare și marketing la nivelul fermei, inclusiv legume și cartof – 500.000 Euro ⦁ ferme zootehnice (producție primară, inclusiv conditionare) - 800.000 Euro ⦁ legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, conditionare și marketing) – 500.000 Euro II. Pt fermele vegetale cu dim. economică intre 250.000 si 500.000 euro SO pentru vegetal și fermele zootehnice având dim. economică până la 1 mil euro SO Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăşi: ⦁ achiziții simple și irigații la nivel de fermă – 350.000 Euro ⦁ condiționare, procesare și marketing la nivelul fermei, inclusiv legume și cartof – 700.000 Euro ⦁ ferme zootehnice (producție primară, inclusiv conditionare) - 1.000.000 Euro ⦁ legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, conditionare și marketing) – 700.000 Euro III. Pt fermele vegetale cu dim. economică peste 500.000 euro SO pentru sectorul vegetal respectiv peste 1.00. 000 euro SO pentru sectroul zootehnic Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 30% și nu va depăşi: ⦁ achiziții simple și irigații la nivel de fermă – 400.000 Euro ⦁ condiționare, procesare și marketing la nivelul fermei, inclusiv legume și cartof – 800.000 Euro ⦁ ferme zootehnice (producție primară, inclusiv conditionare) - 1.500.000 Euro ⦁ legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, conditionare și marketing) – 800.000 Euro Pentru cooperative, grupuri de producători și organizații de producători – rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% și nu va depăşi 1.500.000 € indiferent de tipul investiției și de dimensiunea fermei; Intensitatea se va putea majora cu 20 %, dar rata sprijinului combinat nu poate depăși 70% pentru fermele mici și medii (cu dim. până la 250.000 euro SO) și 90% pentru formele asociative în cazul: ⦁ Investiţiilor realizate de tineri fermieri, cu vârsta până la 40 de ani, inclusiv, la data depunerii cererii de finanţare (așa cum sunt definiți la art. 2 al R 1305/2013 sau cei care s-au stabilit în cei 5 ani anteriori solicitării sprijinului, conform anexei II a R 1305 (nu se aplică formelor asociative) ⦁ Investițiilor legate de operațiunile prevăzute la art. 28 și art. 29 din R nr. 1305/2013 ⦁ Investiții în zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, menționate la art. 32 R nr. 1305/2013. ⦁ Investiții colective (se aplică formelor asociative) Solicitantul poate opta pentru diminuarea intensității de bază cu minim 5 pp. În condiţiile în care solicitantul va opta pentru diminuarea intensităţii de bază, acesta va putea fi punctat la principiul de selecție Utilizarea eficientă a fondurilor în sensul creșterii ratei de cofinanțare cu care contribuie solicitantul. Criterii de eligibilitate: ⦁ Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili; ⦁ Investiția trebuie să se realizeze în cadrul unei ferme cu o dimensiune economică de minimum 8.000 € SO; iar in cazul tinerilor fermieri care au finalizat implementarea planului de afaceri în cadrul SM 6.1, tinerilor care s-au instalat cu cel mult 5 ani inaintea depunerii cererii de sprijin pentru aceasta submasură sau care au primit sprijin prin programul derulat de Agenția Domeniilor Statului (conform legislației în vigoare) dimenisunea minimă trebuie sa fie de 12.000 euro SO si nu trebuie sa depaseasca 100.000 euro SO; ⦁ Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin una din acțiunile eligibile prevăzute prin sub – măsură; ⦁ Solicitantul trebuie să demonstreze asigurarea cofinanțării investiției; ⦁ Viabilitatea economică a investiției trebuie să fie demonstrată în baza documentatiei tehnico-economice; ⦁ Investitia trebuie să respecte Planul Urbanistic Zonal; ⦁ Solicitantul va demonstra, la momentul depunerii proiectului, că a demarat procedura de evaluare de mediu aferenta proiectului propus la momenetul depunerii, iar investiția va fi precedată de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului dacă aceasta poate avea efecte negative asupra mediului, în conformitate cu legislația în vigoare menționată în cap. 8.1; ⦁ În cazul proiectelor de procesare peste 70% din produsele agricole primare care sunt supuse procesării, ca materie primă de bază, trebuie să provină din exploatația agricolă proprie și / sau din exploatațiile membrilor (în cazul formelor asociative). ⦁ În cazul in care proiectul de investiții prevede și investiții în amenajări și/sau echipamente de irigaţii la nivelul fermei, acestea sunt eligibile doar dacă sunt respectate condițiile specifice menționate în secțiunea ”Alte aspecte relevante pentru înțelegerea măsurii.” ⦁ Investițiile în instalații al căror scop principal este producerea de energie electrică, prin utilizarea biomasei, trebuie să respecte prevederile art. 13 (d) din R.807/2014, prin demonstrarea utilizării unui procent minim de energie termică de 10%, ⦁ Investiția va respecta legislaţia în vigoare (mentionată la capitolul Trimiteri la alte acte legislative) din domeniul: sănătății publice, sanitar-veterinar și de siguranță alimentară; ⦁ Solicitantul va demonstra că profitul mediu anual (ca medie a ultimilor trei ani fiscali) nu depășește de 4 ori valoarea sprijinului solicitat; ⦁ În cazul procesării la nivel de fermă materia primă procesată va fi produs agricol (conform Anexei I la Tratat) și produsul rezultat va fi doar produs Anexa I la Tratat. ⦁ În cazul proiectelor din aria de aplicabilitate a ITI Delta Dunării, solicitantul va prezenta avizul de conformitate cu obiectivele SIDD DD. Principii de selecție: ⦁ Principiul dimensiunii exploatației care vizează exploatațiile de dimensiuni mici și medii; ⦁ Principiul potențialului agricol al zonei care vizează zonele cu potențial determinate în baza studiilor de specialitate; ⦁ Principiul asocierii fermierilor care dețin exploații de dimensiuni micii și/sau medii, în cadrul cooperativelor, a grupurilor de producatori sau a organizaţiilor de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare; ⦁ Maturitatea proiectului în sensul documetației aduse la depunere și a sustenabilitatii proiectului din perspectiva aspectelor de mediu și managementul riscului ⦁ Maturitatea solicitantului în sesul vechimii în desfășurarea activității și vechimea întreprinderii ⦁ Utilizarea eficientă a fondurilor în sensul creșterii ratei de cofinanțare cu care contribuie solicitantul ⦁ Principiul accesului la finantare în sensul prioritizării solicitantilor care nu au beneficiat în ultimii 4 ani de fonduri europene pentru dezvoltarea exploatației prin PNDR sM 4.1 și măsura similară din 19.2 ⦁ Principiul produsului cu înaltă valoare adăugată (ex. produse care participă la scheme de calitate recunoscute la nivel național, european) Submăsura 4.1 a - afaceri în pomiculturăBugetul discutat pe anul 2021 este de 122,7 milioane euro, din care: sM 4.1a Înființare / extindere plus condiționare și marketing (componenta secundar) - 70,7 milioane euro, sM 4.1a – condiționare și procesare (componenta secundară) - 32 milioane euro, sM 4.1a – utilaje recoltare (modernizare) - 20 milioane euro. Valoarea sprijinului Ferme mici (4000-11999 euro SO) - 100.000 – achiziții simple, inclusiv utilaje recoltare - 450.000 euro - proiecte complexe Ferme medii (12000-250000 euro SO) - 200.000 euro - achiziții simple, inclusiv utilaje recoltare – 1.500.000 euro - proiecte complexe Ferme mari (peste 250000 euro SO) obținere material de înmulțire și forme asociative - 300.000 achiziții simple, inclusiv utilaje recoltare - 2.000.000 euro - proiecte complexe Intensitatea sprijinului ⦁intensitatea este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile ⦁Pentru fermele mici, medii și pentru obținerea de material de înmulțire și material de plantare fructifer intensitatea se va putea majora, cu 20 de pp, însă rata maximă a sprijinului combinat nu poate depăși 70%, pentru: ⦁Investiţii realizate de tinerii fermieri, de până la 40 de ani, inclusiv, la data depunerii CF (cf art 2 R 1305 sau care s-au instalat in ultimii 5 ani anterior solicitării sprijinului, cf Anexei II a R 1305/2013)* ⦁Investiții legate de operațiunile prevăzute la art 28 și art 29 din R 1305/2013 ⦁Zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, cf. art. 32 Pentru fermele mari intensitatea este de 50%. În cazul formelor asociative intensitatea se va putea majora, cu câte 20 de pp, însă rata maximă a sprijinului combinat nu poate depăși 90%, pentru: ⦁Investiții colective ⦁Investiții legate de operațiunile prevăzute la art 28 și art 29 din R 1305/2013 ⦁Zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, menționate la art 32 Solicitantul poate opta pentru diminuarea intensității de bază cu minim 5 pp.În condiţiile în care solicitantul va opta pentru diminuarea intensităţii de bază, acesta va putea fi punctat la principiul de selecție - Utilizarea eficientă a fondurilor în sensul creșterii ratei de cofinanțare cu care contribuie solicitantul Operațiuni/Acțiuni eligibile pentru sprijin: ⦁ Investiții în înființarea și modernizarea fermelor pomicole, inclusiv în înființarea și reconversia plantațiilor pomicole și modernizarea parcului de mașini și utilaje agricole. ⦁ Investiții în înființarea și modernizarea pepinierelor pomicole, inclusiv în creșterea suprafețelor ocupate de material săditor. ⦁ Inființarea și modernizarea unităților de procesare la nivelul fermelor și investiții în vederea comercializării (precum magazinelela poarta fermei sau rulotele alimentare prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole), doar ca o componentă secundară a proiectului. ⦁ Investiții în producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, cu excepția biomasei (solară, eoliană, cea produsă cu ajutorul pompelor de căldură, geotermală) în cadrul fermei, ca şi componentă secundară în cadrul unui proiect de investiţii sprijinit prin grant, iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu; ⦁ Investiții în instalații pentru producerea de energie electrică și/sau termică, prin utilizarea biomasei (din deșeuri/produse secundare rezultate din activitatea agricolă și/sau forestieră, atât din ferma proprie cât și din afara fermei), ca şi componentă secundară în cadrul unui proiect de investiţii sprijinit prin grant, iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu; ⦁ Înființarea şi/sau modernizarea căilor de acces în cadrul fermei, inclusiv utilităţi şi racordări; ⦁ Investiții în scopul îndeplinirii standardelor comunitare în cazul tinerilor fermieri în conformitate cu art 17 (5) al Reg. 1305/2013 în care sprijinul poate fi acordat pe o perioadă maximă de 24 luni de la momentul instalării. ⦁ Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci în conformitate cu la art 45 (2) (d) din Reg. 1305/2013 Criterii de eligibilitate 1. Solicitantul să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili 2. Investiția să se încadreze în cel puțin una din acțiunile/operațiunile eligibile prevăzute prin sM 3. Solicitantul să demonstreze capacitatea de asigurare a cofinanțarii investiției 4. Viabilitatea economica a investiției să fie demonstrata în baza documentației tehnico economice 5. Investiția va respecta cerințele privind conformarea cu standarde impuse de legislația națională și UE (cf sectiunii Trimiteri la alte acte legislative si cap 8.1). 6. Investitia trebuie să respecte Planul Urbanistic Zonal; 7. Solicitantul va demonstra, la momentul depunerii proiectului, că a demarat procedura de evaluare de mediu, iar investiția va fi precedată de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului dacă aceasta poate avea efecte negative asupra mediului, în conformitate cu legislația în vigoare menționată în cap. 8.1; 8. Investiția trebuie realizată doar în UAT-urile prezente în anexa din Cadrul Național de Implementare aferentă STP și să respecte zonarea speciilor din anexa menționată anterior, exceptând culturile în sere și solarii, plantațiile de goji și dud și pepinierele 9. În cazul înființării și/sau reconversiei solicitantul trebuie să utilizeze, doar material fructifer din categoria biologică certificat sau dintr-o categorie superioară; 10. Pentru pepiniere solicitantul se angajează că materialul rezultat va fi material fructifer sau de înmulțire din categoria biologică certificat sau dintr-o categorie superioară 11. Exploatatia trebuie să respecte dimensiunile economice viabile: o Dimensiunea minimă a suprafeţelor pomicole, inclusiv pepiniere pomicole, deţinute în proprietate sau folosinţă de o exploataţie agricolă trebuie să fie de min 4000 € SO în cazul investiţiilor simple o Pentru investiţiile care presupun reconversie/ înfiinţare plantaţii pomicole/ producerea de material de înmulțire/ material de plantare fructifer dimensiunea economică a exploataţiei agricole trebuie să fie de min 4000 € SO 12. Suprafața înființată/replantată prevăzută prin proiect trebuie să fie echivalentă cu minimum 3000 euro SO pentru toate speciile și sistemele de cultură, inclusiv pepiniere. 13. Contribuția în natură este eligibilă doar cu respectarea condițiilor din art 69 (1) R 1303/2013 14. Dacă proiectul prevede și investiții în sisteme/echipamente de irigaţii la nivelul fermei, acestea sunt eligibile doar cu respectarea condițiilor din secțiunea Alte aspecte relevante pentru înțelegerea măsurii 15. În cazul procesării la nivelul fermei atât materia primă procesată cât și rezultatul procesării trebuie să fie incluse în Anexa I la TFUE. În cazul comercializării, vor fi sprijinite doar produse incluse în Anexa I la TFUE. 16. Investițiile în procesarea la nivelul fermei sunt eligibile doar împreună cu investiții în modernizarea/dezvoltarea fermei (dezvoltarea producției agricole primare), ca și componentă secundară, în scopul adăugării de plus valoare la nivel de fermă, iar minim 70% din materia primă procesată trebuie să provină din exploatația proprie și / sau din exploatațiile membrilor (în cazul formelor asociative). 17. Investițiile în înființarea şi/sau modernizarea instalaţiilor pentru irigaţii şi în producerea energiei din surse regenerabile în cadrul fermei sunt eligibile cu condiția ca acestea să reprezinte o componentă secundară într-un proiect ce are ca scop modernizarea/ dezvoltarea fermei (dezvoltarea producţiei agricole primare). 18. Investițiile în instalații al căror scop principal este producerea de energie electrică, prin utilizarea biomasei, trebuie să respecte art 13 (d) din R 807/2014, prin demonstrarea utilizării unui procent minim de energie termică de 10%, 19. Solicitantul va demonstra că profitul mediu anual (ca medie a ultimilor 3 ani fiscali) nu depășește de 4 ori sprijinul solicitat 20. Investițiile necesare adaptării la standardele UE, aplicabile producției agricole realizate de tinerii fermieri care se instalează pentru prima dată într-o exploatație agricolă se vor realiza în termen de max 24 luni de la data instalării (cf art 17 (5) din R 1305/2013) 21. În cazul proiectelor din aria de aplicabilitate a ITI Delta Dunării, solicitantul va prezenta avizul de conformitate cu obiectivele SIDD DD. Principii de selecție ⦁ Principiul dimensiunii (ferme mici și medii la momentul solicitării sprijinului) - În cazul formelor asociative se va avea în vedere numărul de membri care se încadrează în ferme mici și medii ⦁ Principiul maturității proiectului în sensul documetatiei aduse la depunere, și a sustenabilitatii proiectului din perspectiva aspectelor de mediu și managementul riscului Maturitatea solicitantului în sesul vechimii în desfășurarea activității și vechimea întreprinderii ⦁ Utilizarea eficientă a fondurilor în sensul creșterii ratei de cofinanțare cu care contribuie solicitantul ⦁ Principiul asocierii (investiţiile realizate de organizațiile de producători, grupurile de producători,cooperative și de membrii lor); ⦁ Principiul proprietății (exploatațiile agricole care dețin în proprietate terenurile și plantațiile pomicole supuse reconversiei și / terenul pe care se face înființarea de plantații pomicole); ⦁ Principiul nivelului de calificare (studii superioare în domeniul proiectului; studii medii în domeniul proiectului); ⦁ Principiul vârstei (tinerii de până la 40 ani, inclusiv); ⦁ Principiul înființării și sau reconversiei (investiţii care presupun înființare și sau reconversie) ⦁ Principiul accesului la finantare în sensul prioritizării solicitantilor care nu au beneficiat în ultimii 4 ani de fonduri europene pentru dezvoltarea exploatației prin 4.1a și 19.2 Submăsura 4.2 - procesare de produse agricoleBugetul total discutat pe anul 2021 este de 170 milioane euro. Rata sprijinului public nerambursabil - 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și - 40% pentru alte întreprinderi și nu va depăși: • pentru microintreprinderi și întreprinderi mici: - 800.000 euro/proiect pentru invesțiile noi permise în cadrul fișei - 600.000 euro/proiect pentru celelalte investiții • pentru întreprinderi mijlocii: - 1.200.000 euro/proiect pentru investițiile noi permise în cadrul fișei - 1.000.000 euro/ proiect pentru celelate investiții • pentru alte întreprinderi: - 1.500.000 euro pentru investițiile noi permise în cadrul fișei - 1.200.000 euro pentru celelalte investiții Solicitantul poate opta pentru diminuarea intensității de bază cu minim 5%. În condiţiile în care solicitantul va opta pentru diminuarea intensităţii de bază, acesta va putea fi punctat la principiul de selecție utilizarea eficientă a fondurilor în sensul creșterii ratei de cofinanțare cu care contribuie solicitantul. Operatiuni/Actiuni eligibile pentru suport Investiţii în active corporale din sectorul agro-alimentar pentru: • Înființarea, extinderea și/sau modernizarea, dotarea unităților de procesare plante proteice, inclusiv investiții privind colectarea materie prime, depozitarea materiei prime/produselor finite, marketingul produselor (ex. etichetare, ambalare), precum și investiții pentru comercializarea produselor doar ca o componentă secundară a proiectului; • Extinderea și/sau modernizarea și dotarea unităților de procesare pentru alte produse decât plantele proteice, inclusiv investiții privind colectarea materie prime, depozitarea materiei prime/produselor finite marketingul produselor (ex. etichetare, ambalare), precum și investiții pentru comercializarea produselor doar ca o componentă secundară a proiectului; • Extinderea și/sau modernizarea de rețele locale de colectare, recepție, depozitare, condiționare, sortare și capacități de ambalare, comercializare; • Îmbunătăţirea controlului intern al calităţii și conformarea cu noile standarde impuse de legislația europeană pentru prelucrarea și comercializarea produselor agro-alimentare; • Producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile (solară, eoliană, valorificarea energetică a biomasei, geotermală), a energiei produsă cu ajutorul pompelor de căldură, în cadrul unității în care se desfășoară o activitate eligibilă prin submăsură, exclusiv pentru consumul propriu, doar ca o componentă secundară a proiectului; • Îmbunătățirea eficienţei energetice a clădirilor în care se desfășoară o activitate eligibilă în cadrul submăsurii, doar ca o componentă secundară a proiectului. Investiții în active necorporale pentru: • Organizarea şi implementarea sistemelor de management a calităţii şi de siguranţă alimentară, dacă sunt în legătură cu investiţiile corporale ale proiectului; • Achiziționarea de tehnologii (know‐how), patente şi licenţe pentru pregătirea implementării proiectului; • Achiziţionarea de software, identificat ca necesar în documentația tehnico-economică a proiectului. Criterii de eligibilitate Formele asociative nu vor fi eligibile, conform didcuțiilor din grupul de lucru PNDR. Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin una din acțiunile/operațiunile eligibile prevăzute prin sub - măsură; Investitia trebuie să respecte Planul Urbanistic Zonal; În cazul investițiilor în procesare, 70% din materia primă procesată sau, în cazul investițiilor în rețelele de colectare/depozite, 70% din materia primă colectată/depozitată, trebuie să provină de la terți; Sprijinul va fi limitat la investiții în procesarea produselor agricole incluse în lista cuprinsă în Anexa I la TFUE în scopul obținerii de produse Anexa I; ȋn ceea ce priveşte IF combinat cu grant sunt eligibile exclusiv investiţiile în scopul obținerii de produse Anexa I; Investițiile în instalații al căror scop principal este producerea de energie electrică prin utilizarea biomasei trebuie să respecte prevederile art. 13 (d) din R.807/2014, prin demonstrarea utilizării unui procent minim de energie termică de 10%; Solicitantul trebuie să demonstreze capacitatea de asigurare a cofinanțării investiției; Viabilitatea economică a investiției trebuie să fie demonstrată în baza prezentării documentației tehnico-economice; Solicitantul nu trebuie să fie în dificultate, în conformitate cu legislația în vigoare; Solicitantul va demonstra, la momentul depunerii proiectului, că a demarat procedura de evaluare a impactului preconizat asupra mediului , iar investiția va fi precedată de finalizarea evaluarii impactului preconizat asupra mediului dacă aceasta poate avea efecte negative asupra mediului, în conformitate cu legislația în vigoare menționată în cap. 8.1; Investiția va respecta prevederile legislației în vigoare din domeniul sănătate publică, sanitar-veterinar și siguranță alimentară; Solicitantul va demonstra ca profitul mediu anual (ca medie a ultimilor trei ani fiscali) nu depășește de 4 ori valoarea sprijinului solicitat. În cazul proiectelor din aria de aplicabilitate a ITI Delta Dunării, solicitantul va prezenta avizul de conformitate cu obiectivele SIDD DD. Principiile de selecție • Principiul produsului cu înaltă valoare adăugată (ex. produse care participă la scheme de calitate recunoscute la nivel național, european etc); • Principiul sectorului prioritar în sensul prioritizării sectoarelor cu deficit conform balanței comerciale (procesare carne (detaliat), produse lactate, procesare cereale, colectare, depozitare/procesare legume, cartofi , procesare proteice ) • Principiul maturității proiectului în sensul disponibilității la depunerea proiectului a autorizațiilor /avizelor care să permită demararea acestuia, precum și a sustenabilității proiectului din perspectiva aspectelor de mediu; • Principiul maturității solicitantului în sensul vechimii întreprinderii și a vechimii in desfasurarea activității; • Principiul utilizării eficiente a fondurilor în sensul creșterii ratei de cofinanțare cu care contribuie solicitantul; • Principiul accesului la finantare în sensul prioritizării solicitantilor care nu au beneficiat în ultimii 4 ani de fonduri europene pentru dezvoltarea activității eligibile prin sM 4.2 și a celor similare eligibile prin sM 19.2. Submăsura 4.2a - procesarea fructelorBugetul discutat pe anul 2021 este de 10 milioane de euro la Submăsura 4.2a. Valoarea sprijinului Întreprinderi micro și mici* • Intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși 800000 euro. Întreprinderi mijlocii* • Intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși 1.100.000 euro. Întreprinderi mari* • Intensitatea sprijinului este de 40% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși 1.500.000 euro. *inclusiv producerea de băuturi alcoolice În toate cazurile de mai sus, intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora cu 20 % în cazul investițiilor colective. Solicitantul poate opta pentru diminuarea intensității de bază cu minim 5 pp. În condiţiile în care solicitantul va opta pentru diminuarea intensităţii de bază, acesta va putea fi punctat la principiul de selecție Utilizarea eficientă a fondurilor în sensul creșterii ratei de cofinanțare cu care contribuie solicitantul; Operatiuni/actiuni eligibile pentru sprijin: • Investiţii în active corporale din sectorul de procesare a produselor provenite din sectorul pomicol pentru: • înființarea, extinderea și/sau modernizarea unităților ce procesează materie primă provenită din sectorul pomicol menționată în Anexa I de la TFUE ; • înființarea, Extinderea și/sau modernizarea de rețele locale de colectare, recepție, depozitare, condiționare, sortare și ambalare; • producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile (solară, eoliană, valorificarea energetică a biomasei, geotermală), a energiei produsă cu ajutorul pompelor de căldură, în cadrul unității în care se desfășoară o activitate eligibilă prin submăsură, exclusiv pentru consumul propriu, doar ca o componentă secundară a proiectului; • Îmbunătățirea eficienţei energetice a clădirilor în care se desfășoară o activitate eligibilă în cadrul submăsurii, doar ca o componentă secundară a proiectului ; • Echipamente/utilaje cu un consum redus de energie, precum și alte investiții care contribuie la reducerea emisiilor de GES, necesare pentru desfășurarea activității proprii eligibile prin submăsură. • Extinderea și/sau modernizarea și dotarea unităților de procesare, inclusiv investiții privind marketingul produselor, precum și investiții pentru comercializarea produselor, doar ca o componentă secundară a proiectului • Investiții în active necorporale pentru: • organizarea şi implementarea sistemelor de management a calităţii şi de siguranţă alimentară, dacă sunt în legătură cu investiţiile corporale ale proiectului; • achiziționarea de tehnologii (know‐how), patente şi licenţe pentru pregătirea implementării proiectului; • achiziţionarea de software, identificat ca necesar în documentația tehnico-economică a proiectului. Criterii de eligibilitate • Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili. • Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin una din acțiunile/operațiunile eligible prevăzute prin sub - măsură; • Investitia trebuie sa respecte Planul Urbanistic Zonal (PUZ); • Viabilitatea economica a investiției trebuie să fie demonstrata in baza prezentarii documentației tehnico-economice. • Solicitantul trebuie să demonstreze capacitatea de asigurare a cofinanțarii investiției. • Solicitantul nu trebuie să fie în dificultate, în conformitate cu legislația în vigoare (prezentata in sectiunea Trimiteri la alte acte legislative). • Investiția trebuie facută doar în unitățile teritorial administrative prezente în anexa din Cadrul Național de Implementare aferentă STP, exceptând procesarea căpșunilor și a speciilor cultivate în sere și solarii. • Investiția va respecta prevederile legislației naționale și europene privind normele de siguranță alimentară, sănătate publică și sanitar veterinare (prezente in sectiunea Trimiteri la alte acte legislative). • Solicitantul va demonstra, la momentul depunerii proiectului, că a demarat procedura de evaluare a impactului preconizat asupra mediului , iar investiția va fi precedată de finalizarea evaluarii impactului preconizat asupra mediului dacă aceasta poate avea efecte negative asupra mediului, în conformitate cu legislația în vigoare menționată în cap. 8.1; • Sprijinul va fi limitat la investiții în procesarea produselor agricole incluse în lista cuprinsă în Anexa I la TFUE în scopul obținerii de produse Anexa I și non-Anexa I. Ȋn ceea ce priveşte IF combinat cu grant sunt eligibile exclusiv investiţiile în scopul obținerii de produse Anexa I; • Solicitantul va demostra ca profitul mediu anual (ca medie a ultimilor trei ani fiscali) nu depășește de 4 ori valoarea sprijinului solicitat. • În cazul proiectelor din aria de aplicabilitate a ITI Delta Dunării, solicitantul va prezenta avizul de conformitate cu obiectivele SIDD DD Principii de selecție • Principiul produselor cu valoare adaugată mare (provenite din zone HNV, scheme de calitate naționale și europene); • Principiul maturității proiectului în sensul disponibilității la depunerea proiectului a autorizațiilor /avizelor care să permită demararea acestuia; • Principiul maturității solicitantului în sensul vechimii întreprinderii și a vechimii in desfasurarea activitatii; • Principiul utilizării eficiente a fondurilor în sensul creșterii ratei de cofinanțare cu care contribuie solicitantul; • Principiul accesului la finantare în sensul prioritizării solicitantilor care nu au beneficiat în ultimii 4 ani de fonduri europene pentru dezvoltarea activității eligibile prin sM 4.2a și a celor similare eligibile prin sM 19.2 • Principiul asocierii (investiţiile realizate de grupurile de producători şi cooperativele din sectorul pomicol). Sursa: StartupCafe

Inafaceri.ro este locul de întâlnire al oamenilor care își doresc să exceleze în domeniul afacerilor. Cu ajutorul aplicației noastre, antreprenorii, fie că sunt sau nu la început de drum, au acces la o serie de oportunități. Zilnic, pe platformă se postează anunțuri de la cei care își doresc să vândă afaceri sau să le promoveze. Însă, de cele mai multe ori, acestea nu devin vizibile sau nu sunt luate în seamă. Noi ne dorim ca toți cei din comunitatea noastră să atingă rezultatele dorite. Tocmai de aceea, am pregătit un mic ghid de utilizare al platformei în care am evidențiat 5 greșeli comise atunci când un anunț este postat: 1. Nu postezi o poză de profil – Pe cât de neînsemnat ar putea părea un astfel de aspect, pe atât de important este. Cifra statisticilor noastre ne-a dezvăluit că anunțurile care nu au poză de profil au vizualizări reduse. Încearcă să încarci o poză sugestivă pentru anunț și care să atragă atenția utilizatorilor. Te poți uita, de asemenea, la celelalte anunțuri postate pentru a avea o privire de ansamblu. 2. Descriere succintă – Înainte de a posta un anunț gândește-te foarte bine la toate detaliile relevante despre afacerea ta. Apoi, integrează-le în secțiunea Descriere pentru a le putea vizualiza toți cei care sunt interesați de anunțul tău. O descriere succintă, care nu relevă toate informațiile despre anunț nu va inspira încredere. La o primă vedere, oamenii vor avea impresia că anunțul nu este unul serios și vor trece mai departe. 3. Nu pui accent pe transparență – Înafaceri.ro este o platformă menită să te ajute să devii un antreprenor de succes. Însă, pentru a putea beneficia de avantajele aplicației noastre, este necesar să fii transparent. Anunțurile pe care le postezi ar trebui să înglobeze atât aspectele pozitive, cât și cele negative. Fără o atitudine corectă și transparentă, anunțurile tale nu vor atinge așteptările dorite. Fă-ți public CUI-ul firmei și trăiește din plin experiența antreprenorială. 4. Nu optimizezi titlul din punct de vedere SEO – Titlul este primul detaliu care este citit și analizat. Tocmai de aceea este foarte important să te gândești la un titlu care să atragă atenția potențialilor cumpărători. Fă un research și utilizează cuvinte cheie care sunt căutate frecvent. Astfel, atât Google, cât și aplicația noastră te vor ajuta să capeți mai multă vizibilitate. 5. Acorzi prea puțină atenție datelor de contact – Uneori, emailul nu este cel mai potrivit pentru a conversa cu cei interesați de afacerea ta. Mesajul primit poate intra în spam, sau îl poți vedea prea târziu. Postarea numărului de telefon este cea mai indicată. Dacă totuși nu dorești ca o astfel de informație personală să devină publică utilizează un alt telefon. Greșeala este mama învățăturii. Nimic nu poate ieși perfect din prima, însă cu dorința de cunoaștere și puțină perseverență totul devine posibil. Încearcă să eviți cele 5 greșeli menționate mai sus și cu siguranță anunțurile tale vor căpăta mai multă atenție! InAfaceri.ro ti-a pregatit Pachete de Promovare accesibile menite sa sporeasca vizibilitatea anuntului tau intr-un mediu de afaceri.

InAfaceri.ro oferă spațiu publicitar pentru publicarea comunicatelor de presă foto/text și a anunțurilor necesare în cadrul proiectelor finanțate prin ajutoarele de stat din Măsura 2 - Granturi de capital de lucru si Masura 3 – Granturi pentru investitii. Anunturile/comunicatele de presa vor fi publicate in sectiunea Noutati pentru vizibilitate sporita atat pe site-ul Web cat si pe Aplicatia Mobila În conformitate cu art. 6.12. din Procedura de implementare a măsurii “Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor”, toate proiectele cu valoarea grantului mai mare de 10.000 euro sunt obligate să realizeze cel puțin un Anunț/Comunicat de presă privind începerea și finalizarea proiectului din procedura de implementare a măsurii 2, instituită prin OUG nr 130/2020. Descarca AICI modelul de comunicat de presa Conținutul și elemente grafice pentru identitatea vizuală cerute de regulamente, la publicarea anunțurilor/comunicatelor de presă, vor fi furnizate de client. Pentru publicarea de anunțuri/comunicate pe inafaceri.ro, se poate trimite solicitare la office@inafaceri.ro

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului dispune de 673 milioane de lei pentru achitarea plăților restante către antreprenorii ediției 2018 a programului Start-Up Nation, a anunțat ministrul Claudiu Năsui, în cadrul unui interviu acordat economedia.ro: „Am cerut și am primit o sumă foarte mare până la urmă de la ministerul Finanțelor – 673 milioane de lei pentru a face plăți din urmă”. Întrebat dacă acești bani acoperă întreaga sumă datorată antreprenorilor, ministrul Năsui a explicat că suma totală este de 800 milioane lei, însă aceste aproape 700 milioane de lei „sunt în regulă, până la rectificarea bugetară. Deocamdată nu putem să facem altceva, mai ales într-un an de constrângeri bugetare grele. […] Speranța mea este să reușim să plătim lucrurile acestea din urmă”. În ceea ce privește lansarea unei noi ediții în cursul acestui an, ministrul a declarat: „În secunda aceasta vreau să mergem mai degrabă pe partea aceasta de instrumente financiare și lucruri care sunt finanțate prin PNRR (n.r Planul Național de Redresare și Reziliență) și prin fonduri europene. Cred că e mult mai sănătos pentru economie așa”. Urmariţi toate programele de finanţare active în secţiunea noastră de finanţări

Startupcafe relatează că Microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii (IMM) românești care au fost afectate de criza COVID-19 vor putea obține fonduri europene de până la 1 milion de euro fiecare, printr-o nouă linie de finanțare care vine să înlocuiască vechea Măsură 3, anulată de guvernanți. Informațiile sunt cuprinse într-un proiect de ghid al solicitantului pentru IMM-uri, lansat vineri în dezbatere publică de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care cuprinde și o grilă de punctaj ce exclude de la finanțare firmele care au avut creștere în anul 2020 față de 2019, o lovitură pentru unii antreprenori care au aplicat la Măsura 3. Noul Ghid al solicitantului dă peste cap ceea ce afirmase până acum Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. În urmă cu 2 săptămâni, același MIPE publica o propunere de ghid al solicitantului destinat Ministerului Economiei, care prevedea, printre altele, suma de 300 milioane euro din fonduri europene pentru redeschiderea Măsurii 3, prin facilitatea europeană React-EU. „Suma va merge către (...) pregătirea și lansarea apelului de proiecte destinat investițiilor productive în cadrul Măsurii 3 – 300 de milioane de euro” - spunea Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pe 3 septembrie 2021. Așadar, atunci scenariul prevedea ca Ministerul Economiei să atragă de la MIPE banii și apoi să deschidă apel de proiecte la care să se înscrie IMM-urile, pe modelul vechii Măsuri 3, care a fost anulată de ministrul Economiei de atunci, Claudiu Năsui. Noua finanțare care înlocuiește Măsura 3 - aplicare direct în MySMISAcum, prin noul proiect de ghid al solicitantului, totul se schimbă. Practic vechea Măsură 3 nici nu mai este luată în discuție, dispare complet din documente. După ce a fost anulată de Claudiu Năsui, nu mai apare nici acum în noul Ghid. De altfel, Ministerul Economei iese complet din joc. Mișcarea fusese anunțată marți, 7 septembrie, de Claudiu Năsui, la plecarea din Ministerul Economiei, dar a trecut aproape neobservată. „Și Măsura 3 va fi reluată, așa cum am promis, din React EU și se va ocupa chiar Ministerul Fondurilor Europene de ele” - a spus marți Claudiu Năsui. Între timp, la MIPE a venit ministru interimat premierul Florin Cîțu, iar la Ministerul Economiei, Virgil Popescu, cel care a ocupat această funcție și anul trecut și care a lansat practic vechea Măsură 3, acum anulată. Acum, noua linie de finanțare se numește „Investiții în activități productive” și e tot în cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC), dar cu finnațare prin facilitatea React-EU. La această finanțare, firmele beneficiare vor aplica direct în sistemul electronic de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - vechiul MySMIS-2014. perioada de aplicare va fi de 30 de zile și urmează să fie anunțată data lansării. Așadar, la această linie de finnațare NU se va aplica în portalul de granturi IMM creat anul trecut de STS și Ministerul Economiei pentru schema de ajutoare COVID, în primul mandat al lui Virgil Popescu. Asa dacă ne luăm după acest proiect de ghid de la MIPE. „Investiții în activități productive” 2021 - valoarea finanțăriiNoua schemă de finanțare - „Investiții în activități productive” 2021 - care înlocuiește Măsura 3, va avea o alocare de 358.384.803,64 euro, din care 300.000.000,00 euro fonduri UE FEDR şi 58.384.803,64 euro fonduri de la bugetul de stat, la cursul inforeuro din luna septembrie 2021. Este practic alocarea care fusese anunțată săptămâna trecută de MIPE pentru noua Măsură 3. Valoarea maximă a ajutorului (finanțării publice nerambursabile) este echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro, la cursul inforeuro din luna septembrie 2021. Așadar, în loc de maxmum 200.000 de euro, acum ajutorul nerambursabil va fi de 5 ori mai mare. Intensitatea finanțării publice în ceea ce privește investițiile productive va fi de: 95% pentru microîntreprinderi;90% pentru întreprinderi mici;85% pentru înreptinderi mijlocii. Durata proiectului va fi de maximum 24 de luni fără a depăși data de 31 decembrie 2023. Beneficiari eligibili - altă listăNoua schema de finanțare nu mai are nico legătură cu vechea Măsură 3 nici în privința listei de beneficiari eligibili. Acum se propune o altă listă de coduri CAEN, față de cea din OUG 130/2020 sau din Legea 220/2020. Astfel, conform ghidului propus acum, beneficiarii noii linii de finanțare „Investiții în activități productive” 2021 sunt IMM-urile din România active în sectoarele eligibile menţionate mai jos: Clasa C – Industria Prelucrătoare (fără codurile 11 fabricare băuturi, 12 fabricare tutun și 254 fabricarea armamentului și muniției);Clasa F – Construcții;Clasa G – Comerț cu ridicata și cu amănuntul; Repararea autovehiculelor și motocicletelor;Clasa H – Transport și depozitare;Clasa I – Hoteluri și restaurante;Clasa M – Activități profesionale, științifice și tehnice;Clasa N – Activități de servicii administrative și de activități de servicii suport;Clasa P– Învățământ;Clasa Q – Sănătate și asistență socială;Clasa R – Activități de spectacole, culturale și recreative;Clasa S – Alte activități de servicii. NU vor fi sprijinite în cadrul măsurilor descrise în prezenta schemă de ajutor de stat următoarelor sectoare/tipuri de ajutoare: ⦁ activităţi legate de fabricarea produselor din alcool, tutun, armament; ⦁ activităţi de jocuri de noroc şi pariuri. Ajutorul acordat întreprinderilor active în prelucrarea şi comercializarea produselor agricole este condiţionat de a nu fi transmis parţial sau integral producătorilor primari şi nu este fixat pe baza preţului sau a cantităţii produselor achiziţionate de la producători primari sau introduse pe piaţă de către întreprinderile în cauză. Grila de punctaj propusă la „Investiții în activități productive” 2021Și grila de punctaj propusă la „Investiții în activități productive” 2021 este diferită față de cea de la Măsura 3. Din capul locului, se prevede că firmele care au avut o scădere mai mică de 5% a cifrei de afaceri în anul 2020 față de anul 2019 vor fi respinse din start. Practic, cine a fost pe creștere va fi respins. Aceasta înseamnă că multe dintre firmele care au aplicat la Măsura 3 în anul 2020, anulată de fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, NU vor mai putea primi finanțare nici din noua schemă de sprijin COVID -19, „Investiții în activități productive” 2021. Cel puțin așa arată acum propunerea de Ghid al solicitantului. Și asta în condițiile în care atunci când a decis să anuleze Măsura 3, Claudiu Năsui a promis că cele 27.000 de firme care au aplicat atunci se vor putea înscrie la relansarea Măsurii 3. Acum însă vedem că nu se mai poate vorbi practic de relansarea Măsurii 3, ci de lansarea unei noi scheme de finanțare, diferite de vechea Măsură 3. De altfel, proiectele care vor fi depuse la noua schemă „Investiții în activități productive” vor fi mai complexe, cu planuri de afaceri mai detaliate, cu altă cerere de finanțare în alt sistem electronic. În aceste condiții, mulți antreprenori care au dat banii unor consultanți la Măsura 3 vor fi excluși din start de la noua schemă „Investiții în activități productive”, iar restul va trebui să solicite consultanților proiecte noi-nouțe. Rămâne de văzut dacă și consultanții vor fi de acord să muncească gratis acum. Iar acum e și mai mult de muncă la proiecte, bugetul este mai mic, iar valoarea maximă a grantului este mai mare, ceea ce înseamnă că, teoretic, ar putea fi mai puțini beneficiari în final. Totuși, noul program nu prevede o valoare minimă a proiectelor (spre deosebire de Măsura 3, unde grantul minim era de 50.000 euro, iar cel maxim, de 200.000 euro). Criteriile avute în vedere la evaluarea tehnică și financiară și punctajul acordat pe fiecare criteriu în parte sunt următoarele: a) Scăderea Cifrei de Afaceri la 31.12.2020 față de 31.12.2019 - 40 puncte ≥30% - 40 puncte;≥25 ≥20 ≥15 ≥10 ≥5 b) Investiție de minim 20% din valoarea proiectului în conformitate cu prevederile Anexei I din Propunerea de REGULAMENT DELEGAT AL COMISIEI (UE) de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului privind stabilirea criteriilor tehnice de screening pentru determinarea condițiilor în care o activitate economică se califică ca contribuind în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă acea activitate economică nu cauzează nici un prejudiciu semnificativ oricăruia dintre celelalte obiective de mediu- 40 puncte: ≥90% din valoarea proiectului contribuie la obiectivele de mediu – 40 puncte≥80 ≥70 ≥60 ≥50 ≥40 ≥30 ≥20 c) Investiția este realizată pe codul CAEN aferent soldului negativ al balanței comerciale, respectiv importurile sunt mai mari decât exporturile, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) - 5 puncte: Sold negativ - 5 puncte;Sold pozitiv - 0 puncte d) Proiectul propune un produs/proces inovativ - 5 puncte DA - 5 puncte;NU – 0 puncte e) Creșterea productivității muncii în anul 3 de sustenabilitate - cifra de afaceri împărțită la numărul de angajați (anul de referință este 2019, iar numărul de angajați în anul 3 de sustenabilitate trebuie să fie cel puțin egal ca cel din anul 2019) - 10 puncte: ≥15% – 10 puncte;≥10% Notă criteriul Creșterea productivității muncii în anul 3 de sustenabilitate:Anul 3 de sustenabilitate reprezintă anul financiar în care se finalizează perioada de sustenabilitate.În cazul în care, conform Cererii de finanțare, în anul 3 de sustenabilitate numărul de angajați este mai mic decât cel din anul 2019, proiectul va fi respins. „Investiții în activități productive” 2021 - cheltuieli eligibileÎn cadrul schemei de ajutoare nerambursabile COVID „Investiții în activități productive” 2021, IMM-urile vor primi granturi pentru investiții în activități productive. Tipuri de activități eligibile Construirea/achiziția /extinderea spațiilor de producție/servicii – maxim 50% din valoarea proiectului;Dotarea cu active corporale, necorporale. Proiectele aferente acestui apel vor finanța investiții în activități productive și vor avea ca activități eligibile: Construirea, extinderea spațiilor de producție/servicii;Dotarea cu active corporale, necorporale. Următoarele tipuri de cheltuieli sunt eligibile în cadrul prezentului apel de proiecte: Cheltuieli pentru amenajarea terenuluiCheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului.Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică.Comisioane, cote si taxe.Consultanţă (cheltuielile de consultanță pentru pregătirea și implementarea proiectului sunt în limita a 10% din valoarea eligibilă a proiectului)Cheltuieli pentru investiţia de bază.Activitățile obligatorii de publicitate și informare aferente proiectului (sunt eligibile în conformitate cu prevederile contractului de finanţare, în limita a 5. 000 lei fără TVA. Cheltuielile cu activități de marketing și promovare nu sunt eligibile)TVA nedeductibilă. Activitatea de audit final al proiectului nu este eligibilă pentru finanțare în cadrul prezentului tip de proiect, dar este obligatorie pentru implementarea proiectului. Descarcă de AICI propunerea de Ghid al solicitantului „Investiții în activități productive” 2021. Perioada de consultare publică este de 10 zile lucrătoare, începând cu data de 10.09.2021 până la data de 24.09.2021, ora 17.00. În acest timp, persoanele sau entitățile interesate vor putea formula observații și propuneri, care vor fi centralizate de către AMPOC. Observațiile vor fi transmise la adresa de e-mail: secretariat.poc@mfe.gov.ro.

Startupcafe relatează azi că antreprenorii și managerii grupați în Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) reclamă că o decizie a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene de a întrerupe un concurs de ocupare a unor funcții publice în sistemul de absorbție a fondurilor UE riscă să genereze un blocaj instituional major în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de aproape 30 de miliarde de euro, pe care Comisia Europeană urmează să-l aprobe pentru România, și a viitoarelor programe operaționale 2021-2027. Ce spune AOAR:Asociația Oamenilor de Afaceri din România constată că guvernanții României ignoră interesul public și prioritățile economice și sociale actuale. Momentul în care efectele jocului politic devin nocive pentru societate și economie, depășindu-se limitele rezonabilului, reprezintă un semnal de alarmă pentru țară. Remarcăm cu îngrijorare că, în plină criză politică, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat întreruperea procedurilor de concurs aflate în derulare, pentru PNRR si programele operationale, ceea ce poate duce la un blocaj instituțional major și întârzia implementarea. În pragul aprobării oficiale a PNRR de către Comisia Europeană, această măsură poate aduce din nou România în centrul atenției și pune sub semnul întrebării capacitatea noastră de a implementa un set esențial de reforme, pentru care ne aflăm deja în contratimp. Continuitatea instituțională și urmărirea constantă a interesului public trebuie să prevaleze în fața oricărui interes politic, indiferent de partidul sau coaliția aflate la guvernare. Această măsură nejustificată riscă să împiedice atingerea primelor ținte din plan și să ducă la blocarea ulterioară a PNRR din cauza incapacității instituționale. Asociația Oamenilor de Afaceri din România recomandă respectarea calendarului și a procedurilor, in vederea operaționalizării PNRR, pentru ca MIPE să poată pregăti în mod adecvat structurile și echipele necesare implementării proiectelor majore de țară. Ce a făcut Ministerul Proiectelor UEMinisterul Investițiior și Proiectelor Europene (MIPE) demarase un concurs de ocupare a unor posturi în sistemul de gestionare a fondurilor europene, în perioada în care ministru era Cristian Ghinea, de la USR-PLUS. Acesta a demisionat din funcție alături de toți miniștrii USR-PLUS, partid care a decis să iasă de la guvernare, pe fondul unui conflict cu premierul Florin Cîțu (PNL). Astfel, premierul Cîțu a reluat și funcția de ministru intermar la MIPE, iar apoi ministerul a decis să întrerupă procedurile de concurs pentru posturile publice respective. Având în vedere necesitatea reanalizării structurii organizatorice a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în vederea refacerii capacității administrative pe principiile eficienței instituționale, atingerii obiectivelor și ducerii la îndeplinire a tuturor atribuțiilor stabilite în acord cu cerințele Comisiei Europene pentru aplicarea politicilor comunitare, pentru asigurarea concentrării pe reformele relevante, precum și Raportul de audit public intern privind „Evaluarea gradului de încărcare a personalului din cadrul MIPE”, aflat în procedură de avizare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță întreruperea procedurilor de concurs aflate în derulare, cu reluarea procedurii la odată care va fi comunicată ulterior” - a anunțat oficial Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pe data de 8 septembrie 2021.

Află în mod gratuit dacă afacerea ta este eligibilă pentru finanțare în cadrul Măsurii 3 completând formularul de eligibilitate. Startupcafe relatează că guvernanții pregătesc finanțările europene pentru restul de plăți de la Măsura 2 - granturi de capital de lucru și pentru o nouă măsură de granturi pentru investiții, în locul fostei Măsuri 3, care a fost anulată. Noul proiect de ghid al solicitantului detaliază viitoarele alocări. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a scos în dezbatere publică un proiect de Ghid al solicitantului destinat Ministerului Economiei, ca beneficiar direct, în parteneriat cu Agenția IMM din subordinea sa și cu Serviciul de Telecomunicații Speciale. Beneficiarii finali (grupul-țintă) sunt IMM-urile afectate de pandemia de COVID-19. Beneficiarii eligibili trebuie să fie înființați în baza: Legii nr. 31/1990 privind societățilesau în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperație sauîn baza Ordonanței de Urgență nr. 6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanți în afaceri. Viitorul ghid pregătește finanțările europene restante din Schema de ajutoare de stat COVID-19. Începută din Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020, schma de ajutoare COVID pentru IMM nu a mai avut resurse europene pentru a fi terminată, fiind necesare fonduri din noua facilitate europeană REACT-EU, făcută de UE pentru măsurile anti-criză. Asta ar urma să se facă acum prin noul proiect de Ghid al solicitantului: să se asigure banii necesari ultimelor plăți de la Măsura 2 și reluării de la zero, într-o nouă formă, a Măsurii 3. Surse din Ministerul Economiei au declarat pentru StartupCafe.ro că noua linie de finanțare cu granturi IMM de investiții ar trebui să fie gata pe la finalul lunii septembrie. La cum merg, însă, lucrurile, slabe șanse. Problema este însă că statul trebuie să dea drumul noii linii de finanțări și deja să o și cotracteze până la finalul anului 2021, pentru că până atunci este valabil cadrul temporar european COVID-19, care permite acordarea acestor ajutoare de stat. UE a prelungit succesiv acest cadru, de două ori deja, și ar mai putea să o facă, teoretic. Dar acum România trebuie să se încadreze în termenul în vigoare, de 31 decembrie 2021. Măsura 2 - ce fonduri se alocă prin React EULa Măsura 2 - granturi de capital de lucru de 2.000-150.000 euro, au fost plătite 12.613 firme, de anul trecut până fineri, 27 august 2021. Pe bugetul actual disponibil se vor mai trimite contracte până la firma de la numărul de ordine RUE 16.850. Pe urmă, mai rămân 2963 firme admise în afara bugetului disponibil. E posibil să mai intre în buget câteva din cele aflate în așteptare, în funcție de modul în care or să decurgă plățile la cele încadrate acum în buget, dar, în mare, vorbim despre aproape 3.000 de firme care mai au de așteptat banii de la Măsura 2. Acestea ar urma să fie plătite din React EU, prin acest ghid care se pregătește prin proiectul scos în consultare de MIPE. Conform ghidului propus, se alocă pentru sprijin pentru capital de lucru, sub forma de cost unitar - 238.923.202,43 euro, din care 200.000.000 euro fonduri externe nerambursabile alocate din facilitatea de finanțare REACT-EU și 38.923.202,43 euro fonduri de la bugetul de stat. Aici n-ar fi o probemă, pentru că mecanismele sunt deja în vigoare, nu trebuie decât operaționalizată finanțarea React EU. Noua Măsură 3- ce buget va aveaReamintim că ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a chemat procurorii DNA la minister și a anulat Măsura 3, imediat după sesiunea de înscrieri. 27.736 de firme se înscrieseră la Măsura 3 cu solicitări în valoare totală de 15.889.215.181 lei (de 6 ori mai mult decât bugetul disponibil). Ministrul Năsui a acuzat atunci suspiciuni de fraudă și a spus că va redeschide de la zero Măsura 3, pe reguli noi. Acum, noul proiect de ghid emis de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) prevede o alocare de 358.384.803,64 euro pentru „investiții în activități productive”. Din acești bani, 300.000.000 euro se alocă din fonduri externe nerambursabile prin facilitatea de finanțare REACT-EU și 58.384.803,64 euro cofinanțare de la bugetul de stat. Din acest buget, ar urma să se aloce granturi de maximum 200.000 de euro fiecare. Reamintim că fosta Măsură 3 avea un buget de 415,87 milioane euro fonduri europene și 62,38 milioane euro de la bugetul de stat. Ghidul rămâne în consultare publică până la data de 09.09.2021, ora 17.00. În acest timp, persoanele sau entitățile interesate vor putea formula observații și propuneri, care vor fi centralizate de către AMPOC. Observațiile vor fi transmise la adresa de e-mail: secretariat.poc@mfe.gov.ro.

Află în mod gratuit dacă afacerea ta este eligibilă pentru finanțare în cadrul Măsurii 3 completând formularul de eligibilitate. Startupcafe relatează azi, 4 August 2021, că Măsura 3, prin care firmele românești vor putea obține granturi de investiții, ar trebui să se redeschidă, iar acest sens statul a stabilit un termen important, printr-un act normativ oficial. Nu putem ști acum când se va redeschide Măsura 3 - granturi de investiții pentru IMM, dar un lucru este cert (pe cât posibil): sesiunea de înscriere a firmelor nu va depăși data de 30 noiembrie 2021. De asemenea, viitorii beneficiari calificați la finanțare vor semna contractele de finanțare cu Ministerul Economiei până cel târziu la data de 31 decembrie 2021. Aceste termene au fost stabilite de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial pe data de 2 august 2021. Ordinul 803/2021, semnat de secretarul de stat MIPE Corina Atanasiu, vine în completarea Schemei de ajutor de stat — Sprijin pentru IMM-uri în vederea depășirii crizei economice generate de pandemia de COVID-19, aprobată prin Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 690/2021. Surse din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ne-au confirmat că noul ordin se referă la viitorii solicitanți de la Măsura 3. Măsura 3 - așteptăm banii de la ReactEU Până atunci, România are nevoie să programeze faciliattea de fonduri europene ReactEU, pentru a putea finanța Măsura 3, precum și restul de plăți de la Măsura 2 - granturi de capital de lucru, în jur de 3-4 mii de beneficiari care vor mai rămâne admiși pe listele de așteptare după ce se va epuiza actualul buget de 241 milioane de euro transferat deja de la vechea Măsură 3 la Măsura 2. Pentru asta, MIPE mai are de discutat cu Comisia Europeană, dar funcționarii de la Bruxelles au intrat în vacanță și discuțiile se vor relua în septembrie. În urma unei eventuale decizii pozitive de la Bruxelles, Ministerul Economiei va semna cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene un nou acord de finanțare pentru banii din ReactEU. La cum arată acum situația, mai devreme de octombrie nu se poate vorbi despre o reluare a Măsurii 3. Surse din Ministerul Economiei au declarat, pentru StartupCafe.ro, că la reluarea Măsurii 3 de la zero vor rămâne valabile listele de coduri CAEN eligibile din Legea 220/2020, prin care s-a modificat OUG 130/2020, privind schema de ajutoare de stat. Reamintim că ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a decis să anuleze prima variantă a Măsurii 3 din schema de ajutoare de stat COVID pentru IMM, lansată în 2020 de fosta guvernare Orban. Năsui a invocat potențiale fraude și a sesizat DNA, care încă face investigații, de luni de zile, fără să fi pus sub învinuire o persoană anume. În perioada 3 decembrie 2020- 29 ianuarie 2021, la Măsura 3 - granturi de investiții de câte 50.000-200.000 euro pentru IMM-uri - s-au înscris un număr de 27.736 de aplicanți, cu solicitări în valoare totală de 15.889.215.181 lei (de 6 ori mai mult decât bugetul disponibil). Ministrul Claudiu Năsui a blocat însă procedura și a sesizat DNA pentru suspiciuni de fraudă. El a invocat atunci două lucruri: faptul că s-au înscris foarte mulți aplicanți în ultima zi și faptul că mulți dintre aceștia aveau prevăzute investiții imobiliare, „apartamente la mare”, după cum s-a exprimat Năsui. Procedura prevedea că se puteau finanța doar investiții productive, apartamentele nefiind eligibile, însă ministrul Năsui a afirmat că solicitanții ar fi putut să obțină astfel de finanțări invocând investiții producțive, pe firmă, iar după o perioadă să le folosească în uz personal. Astfel, la o eventuală reluare a Măsurii 3 de la zero, cei 27.736 aplicanți de la sesiunea anulată vor fi nevoiți să-și refacă proiectele și să aplice din nou, dacă vor dori granturi de investiții. Graţie parteneriatelor cu PrimeDash si As-Group.ro, echipa InAfaceri.ro iţi pune la dispozitie experţi contabili și auditori financiari pentru a-ţi pregăti afacerea pentru finanţare! Ne puteti contacta pe finantari@inafaceri.ro sau Tel: 0741262060

Piețele emergente și modelele tradiționale de afaceri încep să devină extrem de constrânse de nevoia de adaptare la schimbările continue și la dinamica macro și microeconomică a zilelor noastre. Digitalizarea a trecut rapid de la moft la necesitate absolută pentru companiile care își doresc o creștere a veniturilor și să rămână competitive în mediul actual. „Concurența se află la baza succesului sau eșecului firmelor” ne spune Michael E. Porter. Prin urmare, o organizație este considerată de succes dacă posedă un avantaj competitiv durabil asupra rivalilor săi de pe piață, dobândită prin reducerea costurilor operaționale, stil de organizare sau diferențiere. Reducerea costurilor (percepută de cele mai multe ori doar ca simplificare a proceselor) nu implică neapărat sacrificarea capacității de diferențiere. Folosind instrumentele potrivite și utilizând eficient resursele disponibile, le putem avea pe amândouă. În zilele noastre, ca urmare a scăderii profiturilor, schimbărilor rapide de pe piață și așteptărilor tot mai înalte ale consumatorilor, companiile încep să ia în considerare diferite sisteme digitale, care s-au dovedit a fi extrem de eficiente în creșterea durabilității competitive a companiilor și a marjelor de profit. În fapt, cercetările Accenture arată că digitalizarea are potențialul de a crește rentabilitatea medie cu 38% până în 2035. Tehnologia modernă stă în strânsă dependență și legătură cu accesul la date. Datorită creșterii constante a fluxului de date, sistemele de învățare automată, scăderea costurilor și inovațiile devin o realitate comercială, de ordinea zilei, iar practicile de digitalizare permit modele de afaceri total noi. Astfel, digitalizarea poate fi considerată un factor cu totul nou de producție, inversând tendința ultimilor ani de scădere a profiturilor, prin optimizarea proceselor. Sistemele inteligente de automatizare îmbunătățesc munca umană și contribuie la procesul de inovare continuă. În acest sens, trebuie să recunoaștem că tehnologiile devin din ce în ce mai proeminente în întreaga lume, depășind cu mult sectorul IT sau doar o parte dintre industrii. De fapt, întreaga economie se confruntă cu o creștere constantă a capacității de producție și a creșterii industriale, trecând la noi produse și servicii derivate din tehnologii emergente, cum ar fi inteligența artificială, învățarea automată, sistemele CRM și alte procese ori sisteme similare bazate pe tehnica de calcul. Soluțiile propuse vor fi axate pe implementarea sistemelor CRM în diverse companii din România pentru a obține o reducere a costurilor, economisind timp și utilizarea instrumentelor de marketing online (e-mail marketing, Google Ads, Facebook Ads, SEO (Search Engine Optimization) și SEM (Search Engine Marketing) pentru creșterea veniturilor. Conform unor cercetători precum Sjodin, Bouwman și Westerlund, utilizarea de noi tehnologii digitale poate avea ca rezultat beneficii financiare mai mari, fără a crește aportul de resurse investite (bani, timp sau capital uman). Deși astfel de tehnologii cresc rapid și par a fi destul de promițătoare, nu există suficiente date empirice care să susțină o eficacitate semnificativă pe termen lung în creșterea profiturilor. Barley (2015) sugerează că, deși tehnologia digitală devine rapid la fel de infrastructurală ca electricitatea, există, în mod surprinzător, puține cercetări privind modul în care aceasta modifică sistemele de lucru sau munca pe care o fac oamenii. De aceea, în scopul creșterii nivelului de aplicabilitate a digitalizării afacerilor, este crucial să se dezvolte o înțelegere solidă a conceptelor din spatele abordărilor corecte ale acestui subiect. Datorită lipsei de date suficiente, multe inovații digitale nu au atins pe deplin un stadiu în care managerii (în special managerii IMM-urilor) să le recunoască eficacitatea. Astfel, conform lui Eller et al. și Arendt et al., multe soluții digitale nu au fost adoptate în masă deoarece sunt considerate mai degrabă ca fiind soluții futuriste și sunt percepute mai degrabă ca și costuri, decât ca investiții. Prin urmare, multe IMM-uri rămân în urma organizațiilor mai mari în ceea ce privește managementul, eficiența, eficacitatea și rezultatele brute, nereușind să-și adapteze oferta la cerințele actuale ale pieței și, mai important, la așteptările clienților. De aceea, pentru a crește aplicabilitatea procesului de digitalizare în afaceri, este necesară dezvoltarea unei înțelegeri solide a conceptelor din spatele abordărilor digitale corecte pentru creșterea profitabilității afacerii. Profitabilitatea ca urmare a digitalizăriiRelația dintre profitabilitate și inovație digitalăPotrivit McKinsey , angajații români au lucrat, în medie, 1795 de ore în 2017, cu 12,7% mai mult decât angajații celor mai mari 5 economii europene și au avut o productivitate de doar 29 € / oră, comparativ cu 53 € / oră, media celor mai puternice 5 economii din UE. Mai mult, între 50-54% din activitățile la locul de muncă desfășurate de angajații români {aproximativ 4,4 milioane de locuri de muncă - ar putea fi digitalizate sau automatizate, ceea ce ar duce la o creștere semnificativă a productivității și profitabilității companiilor românești până în 2030. Implementarea pe scară largă a soluțiilor digitale ar putea duce la o creștere a PIB-ului național cu până la 10% în acest interval de timp, sugerează studiul. Cu toate acestea, orice schimbare va fi confruntată cu provocări și dezavantaje, ambele urmând a fi luate în considerare în această secțiune. Pentru a evidenția beneficiile și dezavantajele percepute ale procesului de digitalizare în companiile globale și românești, am compilat următoarele concluzii de la McKinsey, SAP Center, Gartner și Valoria în listele de mai jos: Beneficii: 67% din companiile care au implementat digitalizarea activității în relația cu clienții confirmă o creștere a satisfacției acestora64% dintre companii spun că angajaților sunt mult mai dăruiți activității datorită transformării digitale. În România, 35% din companii relatează că digitalizarea a avut deja un impact major asupra activității lor46% dintre companiile românești spun că digitalizarea le-a adus o scădere a costurilor și o simplificare a activității34% dintre companiile românești spun că digitalizarea le-a permis să măsoare mai bine indicatorii de performanță, în timp ce și-au îmbunătățit eficiența operațională. Obstacole: Lipsa de talent: Nu destui angajați sunt capabili să țină pasul cu implementarea noilor tehnologii sau să le înțeleagăFrica de necunoscut: Unii directori sunt mult prea ancorați în vechea cultură organizațională și sunt destul de reticenți în adoptarea noilor tehnologiiUn mare număr de tehnologii de digitalizare sunt încă ”tehnologii ale viitorului” și așteaptă adopția de masăÎn România costurile de implementare sunt privite ca fiind prea mari, iar modelele autohtone de business nu sunt destul de puternice pentru a susține schimbări radicale Implementarea de bază permite deja companiilor să-și migreze datele și activitatea din analogic în digital, să accelereze procedurile și procesele care implică lucrul cu o cantitate semnificativă de informații, să automatizeze operațiunile pe hârtie prin sisteme software care procesează datele mai rapid, mai bine și în timp util. Până în prezent, studiile susțin ideea din spatele creșterii productivității și profitabilității ca urmare a înlocuirii modelelor vechi de afaceri, cu soluții digitale. Mai mult, sistemele digitale aduc un avantaj major în ceea ce privește implementarea KPI (indicatorilor cheie de performanță) și măsurarea performanței post-operare, precum și detectarea erorilor operaționale și risipei de resurse. Completează formularul de audit de digitalizare iar noi vom intra în legătură cu tine în cel mai scurt timp, pentru o analiză gratuită a afacerii tale și a posibilităților de digitalizare.

Măsurile pentru investiții non-agricole din fonduri europene, 6.2 și 6.4, vor fi lansate în luna septembrie a acestui an, a precizat ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, în direct la AGRO TV. Potrivit șefului MADR, motivul lansării atât de târzii a submăsurilor 6.2 și 6.4 este că aceste măsuri au suferit modificări semnificative față de exercițiul financiar precedent, astfel că autoritățile vor ca ghidurile finale pentru cele două linii de finanțare să stea mai mult timp în consultare publică. "Pe parcursul lunii septembrie vor putea fi accesate submăsurile 4.1 "Investiții în exploatații agricole", 4.2 "Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole", 4.2a "Investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol” , 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale", 6.4 "Investiții în crearea şi dezvoltarea de activități neagricole" și 4.3 "Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice" – componenta pentru drumuri agricole", se arată într-o informare publicată pe site-ul Ministerului Agriculturii. De asemenea, precizăm pentru antreprenorii care așteaptă lansarea submăsurilor 6.2 și 6.4 faptul că AFIR a publicat criteriile de selecție pentru aceste măsuri. Potrivit AFIR, pentru submăsura 6.2, valoarea sprijinului va fi de 50.000 de euro/ proiect, cu excepția activităţilor de producţie pentru care valoarea sprijinului este de 70.000 euro/ proiect. Pentru submăsura 6.4, sprijinul public nerambursabil ar urma să fie de 200.000 de euro pentru un proiect, cu intensitate de 70% sau de 90%, fără niveluri intermediare. Sursa: agro-tv

StartupCafe a anunțat Marți, 20 Iulie, ca Ministerul Economiei prelungește perioada de înscrieri la Schema HoReCa, în condițiile în care, în 3 săptămâni, au aplicat la ajutoarele de stat circa 8.100 de firme din totalul de 74.000 de potențiali beneficiari prevăzuți de lege. Noul termen pentru înscrieri este 26 iulie 2021, a precizat MEAT. Inițial înscrierile erau prevăzute să se termine marți, 20 iulie, ora 20.00, dar acum s-au prelungit cu o săptămână. Înscrierile se fac online, AICI. Conform ordonanței de urgență 10/2021 și Legii 159/2021, în această schemă statul prevăzuse un număr maxim de 74.000 de firme, cu activități pe 13 coduri CAEN, care să poată fi finanțate. Astfel, după aproape 3 săptămâni de înscrieri, cu o zi înainte de expirarea termenului inițial, au aplicat circa 11% din numărul total de potențiali beneficiari prevăzuți în lege. În schimb, după pornirea înscrierilor, Ministerul Economiei a estimat un număr de 30.000 de aplicanți, ceea ce înseamnă că s-a ajuns la aproximativ 27% din nivelul estimat de solicitări, cu o zi înainte de încheierea perioadei inițiale de înscrieri. Prin Schema HoReCa se acordă ajutoare de stat egale cu 20% din valoarea cu care a scăzut activitatea firmei în anul 2020 față de anul 2019. Ajutorul este limitat la 800.000 de euro per solicitant, cu un maximum de 1,8 milioane de euro cu toate ajutoarele de stat cumulate per solicitant. Deja s-a atins planfonul disponibilMinisterul Economiei anunță, însă, acum că cei aproximativ 8.000 de aplicanți au depus cereri de despăgubire care însumează deja 2,5 miliarde de lei (circa 500 milioane euro), adică bugetul maxim al schemei. Ajutoarele de stat vor fi atribuite pro-rata, toț solicitanții urmând să primească bani proporțional cu valoarea cererii lor, în limita bugetului maxim de 2,5 milirde de lei. Dar din acest buget, doar 100 de milioane de lei sunt credite bugetare, adică bani pentru plăți, restul de 150 de milioane de lei fiind credite de angajament, care necesită o rectificare bugetară pentru a fi puși efectiv în buget pentru plăți. Aceasta înseamnă că, practic, solicitanții care se vor înscrie în continuare la Schema HoReCa vor diminua valoarea individuală a ajutoarelor de stat pe care le vor primi toate firmele eligibile. Asta dacă, până la urmă, toate solicitările care se vor dovedi a fi în regulă vor depăși bugetul total alocat. Prelungirea perioadei de înscrieri cu o săptămână a fost decisă, printr-un ordin, de ministrul Economiei, Claudiu Năsui, „pentru a permite cât mai multor firme cu cifre de afaceri certificate pe codurile CAEN eligibile să acceseze schema”, a precizat MEAT. Termen pentru înscrierea experților contabili și a audtorilor în sistemPe parcursul perioadei inițale de înscriere, o parte dintre firmele care au încercat să aplice au întâmpinat greutăți în identificarea expertului contabil sau a auditorului care a certificat diferența de cifră de afaceri pentru CAEN-uri. Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului spune că a realizat o „procedură prin care s-au putut verifica experții contabili sau auditorii”. „Însă aplicația a detectat că sunt lipsuri în bazele de date furnizate de asociațiile profesionale - Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) și Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR). Astfel devenind necesară interogarea bazelor de date în afara platformei electronice de însriere” - mai afirmă acum MEAT. În acest sens, MEAT spune cătoate cererile de adăugare în baza de date au fost centralizate de operatorii call-center și au fost verificate de către Serviciul de Telecomunicații Speciale cu Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR) și Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar și Camera Auditorilor Financiari din România, „pentru a ne asigura ca cei care nu se regăsesc în platformă sunt autorizați, fapt ce a îngreunat aplicațiile”. „Am ținut cont de solicitările de a prelungire perioada de înscrieri venite din partea mediului de afaceri și pentru a veni în sprijinul unui număr cât mai mare de întreprinderi” - a mai precizat Ministerul Economiei. MEAT mai spune că cererile de adăugare a experților contabili/auditorilor financiari în aplicatia informatica, pot fi preluate în call center până joi, 22.07.2021, ora 17.00, „pentru a avea timpul necesar procesării datelor până la închiderea aplicației electronice de înscriere”. Beneficiarii eligibili la ajutoarele HoReCa- codurile CAENPrin Legea de aprobare a OUG 10/2021, s-a introdus un al 13-lea cod CAEN în rândul beneficiarilor: 8230 - activitati de organizare a expozitiilor, târgurilor si congreselor. Aici sunt inclusee organizarea, promovarea și/sau administrarea de evenimente, cum ar fi congrese, convenții, conferințe si întruniri, fie că include sau nu administrarea și asigurarea personalului necesar pentru a opera facilitățile în care au loc aceste evenimente. În rest, avem ca beneficiari: ghizii de turism care au desfășurat activități pe codul CAEN 7990,agenții de turism licențiate care desfășoară activități conform codurilor CAEN 7911, 7912, 7990,structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate, care desfășoară activități conform codurilor CAEN 5510, 5520, 5530, 5590,structuri de alimentație, care desfășoară activități conform codurilor CAEN 5610, 5621, 5629, 5630. Perioada de menținere obligatorie a activitățiiConform legii, beneficiarii schemei de ajutor de stat au obligația menținerii activității pentru care au obținut finanțare pentru cel puțin 6 luni sau 12 luni de la data primei plății, în cazul în care valoarea grantului este mai mare de echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, dacă prin acte normative nu se instituie restricții de natură a impune suspendarea ori întreruperea activității comerciale. Perioada de suspendare ori întrerupere a activității comerciale nu se ia în calcul la determinarea termenului de 6 luni, respectiv 12 luni de la data primei plăți. Alte prevederi ale schemei HoReCa:Se vor acorda ajutoare de stat HoReCa plafonate la 800.000 de euro fiecare, dar ajutoarele însumate primite de o firmă și prin alte scheme nu trebuie să depășească 1,8 milioane de euro (noul prag setat de Comisia Europeană în cadrul temporar).Valoarea ajutoarelor va fi de 20% din scăderea activității beneficiarului în anul 2020 comparativ cu anul 2019.Ca modalitate de atribuire a ajutoarelor, dacă valoarea însumată a cererilor de finanțare depășește creditul de angajament sau bugetar alocat pentru schemă, angajarea, respectiv plata către beneficiari se va face proporțional, prin raportarea sumei aprobate pentru fiecare beneficiar la suma totală a cererilor de finanțare aprobate - conform noii OUG 10/2021.Astfel, dacă volumul solicitărilor depășește bugetul alocat schemei vor scădea și ajutoarele obținute individual.Bugetul total al schemei de ajutoare HoReCa este de 2,5 miliarde de lei, dar numai 1 miliard de lei este acum asigurat în buget sub formă de credite de plată. Restul de 1,5 miliarde de lei sunt credite de angajament, care necesită o rectificare bugetară pentru transfoartea lor în credite bugetare, care să permită plățile. Beneficiarii trebuie să-și facă rapoarte pe banii lor pentru accesarea ajutoarelor de statMinisterul Economiei a anunțat că aplicanții trebuie să-și certifice baza de calcul pentru ajutor cu un expert contabil sau un auditor financiar. Potrivit Ordonanţei de urgenţă nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentaţiei publice și organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, baza de calcul a ajutorului va trebui certificată şi asumată de către un expert contabil sau o societate de expertiză contabilă, membri CECCAR, selectați şi remunerați de către aplicant. La alegere, baza de calcul poate fi certificată de către un auditor financiar sau o firmă de audit, membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România, selectați şi remunerați de către aplicant. În aceste condiții, Ministerul Economiei a făcut apel la potențialii beneficiari să pregătească din timp raportul de expertiză contabilă, întocmit conform reglementărilor CECCAR – Standardului profesional nr. 35 „Expertize contabile” sau, după caz, a raportului de audit, întocmit conform ISRS 4400 „Misiuni pe baza procedurilor convenite”. Alături de raport, ar trebui întocmită și anexa la acesta (raportul sinteză), asumat de expertul contabil/auditorul financiar. Anexa la raport va fi realizată conform Anexei nr. 7 la procedura de implementare a schemei, care este în consultare publică. Cursul de schimb și alte precizări oficialeMinisterul Economiei face următoarele precizări, în acord cu legislația care îndrumă schema HoReCa - ajutor de stat de 20% din diferența între cifra de afaceri din 2020 și cea din 2019, pentru CAEN-urile legale eligibile:„Cursul de referință pentru proiect, stabilit de BNR luni 28 iunie 2021 la ora 13.00 va fi verificat automat din aplicație. În cursul zilei de azi se va modifica Anexa 7, astfel încât să nu mai fie solicitată suma în EUR”.„Ordinea în care se înscriu potențialii beneficiari ai schemei nu este relevantă. Numărul RUE nu este criteriu de eligibilitate. Schema nu este făcută pe principiul primul venit, primul servit. Întreaga suma alocată se împarte proporțional tuturor beneficiarilor eligibili”.„Expertul contabil, membru CECCAR, care se află în relație contractuală cu beneficiarul și a întocmit evidența contabilă, poate semna certificarea cifrei de afaceri pe anii 2019 și 2020, în sensul stabilirii diferenței de cifră de afaceri remunerabilă în cadrul schemei”. Ministerul Economiei a făcut apel către firmele cu CAEN-uri eligibile să pregătească raportul privind proveniența pe CAEN-uri a cifrei de afaceri, tocmai pentru a se pregăti pentru această schemă ușor de accesat.

Cum a apărut AIDA:Aveam deja 17 ani de activitate când am decis să implementăm digitalizarea în companie. Am creat și am folosit propriul nostru CRM, conceput specific pentru nevoile noastre. L-am numit AIDA pentru că ne-am dat repede seama cât de mult ne va ajuta. Aveam deja multă experiență în cercetare și dezvoltare pe domeniul IT și ne-am zis că ar fi benefic să ne punem resursele de care deja dispuneam la lucru și să ne ușurăm viața. Și nu numai că am reușit asta, dar digitalizarea ne-a ajutat să ne creștem foarte mult și veniturile! Am trecut operațiunile de rutină și procedurile repetitive în sarcina AIDEI și brusc, viața noastră a devenit mai roz. Nu doar că am câștigat foarte mult timp liber, dar am eliminat erorile umane din activitate, iar clienții noștri au început să fie mult mai mulțumiți - cred că cel mai grăitor detaliu în acest sens este numărul mare de contracte pe care le avem de la clienți recurenți – peste 60% din cifra totală de afaceri! - iar asta însemnă că, odată venit la noi, un client nu prea mai simte nevoia să plece. Înainte de AIDA:Înainte să ne digitalizăm activitatea, oamenii mei erau implicați în prea multe activități simultane. Asta ducea la întârzieri determinate de uitare sau lipsă de comunicare, iar la toate astea se adăuga și lipsa evidențelor de activitate, deci nici măcar nu puteam să depistez exact ce nu merge bine în firmă. Managerul de vânzări nu reușea să urmărească toate leadurile până la capăt pentru că erau pur și simplu mult prea multe și se și pierdeau potențiali clienți, din cauza lipsei de comunicare. Restanțele la încasări ajungeau și la 32 de zile în 2017, pentru că unii clienți uitau să facă plățile, iar asta ne consuma o bună parte din energie. Uneori credeam că sunt neserioși sau nu vor. După ce am implementat AIDA mii-am dat seama că, de cele mai multe ori, cel mai probabil tot din cauza activității lor foarte complexe și a numărului prea mare de sarcini, uitarea era, la modul cel sincer, moticul principal al întârzierilor Nu aveam un sistem prin care să preluăm feedback de la clienți și ne era aproape imposibil să ne dăm seama când și dacă îi nemulțumea ceva. În definitiv, mă simțeam iritat de toate aceste uneori mici, alteori mai mari eșecuri determinate de incapacitatea de administrare fără greșeală a activității de zi cu zi și de multitudinea de alte detalii dificil de controlat. Sună cunoscut? Această dilemă organizațională este rezolvată de unele companii mari, printr-o granulare a sarcinilor și o divizare a muncii dusă la extrem, ajungându-se în unele companii la situația în care fiecare angajat are de îndeplinit o singură sarcină, foarte specifică și atât, un fel de robotizare a oamenilor. Eu nu mi-am dorit să aplicăm strategia asta (care ar fi costat și foarte mult în termeni de personal nou angajat), ci, mai degrabă, să trec sarcinile care se pretează unui robot în sarcina unui robot și să îmi protejez angajații existenți de activitățile anoste și obositoare. Așa că a trebuit să inventez o soluție pentru a le rezolva, iar rezultatele au fost extraordinare! După AIDA:După ce am finalizat de scris codul pentru AIDA CRM, am început să trimit remindere automate clienților care întârziau cu plățile am avut surpriza să constat că timpul de întârziere la plată a scăzut la maxim 15 zile, iar procentul facturilor plătite cu întârziere a scăzut de la 12% în 2017, la 2,38% în 2020. Imaginați-vă ce înseamnă asta pentru cashflow-ul unei companii! Mai mult, reminderele automate trimise către clienți în caz de întârziere, comunică mai obiectiv și mai scurt o problemă care nu ar trebui să fie material de discuție telefonică. Era oarecum jenant să-mi tot sun clienții și să le spun că au uitat să-și achite facturile. În prima luna după implementarea AIDA am crescut vânzările cu 3000 E, și am redus durata de procesare a unui lead - de la contactul inițial cu clientul, până la semnarea contractului - cu mai mult de jumătate! Fără a modifica echipa, digitalizarea activității ne-a permis să avem o creștere a activității ieșită din comun: dacă în 2017 am avut 6 contracte de service, în 2018 numărul acestora a crescut la 36, iar în 2020, la 57. Comunicarea foarte bine organizată, la intervale prestabilite și serviciul impecabil de relații cu clientul pe care AIDA îl furnizează ne-a adus acea cifră de 62% contracte venite de la clienți deja existenți, de care suntem atât de mândri! Tot prin AIDA am implementat și un sistem de feedback, în care le cerem clienților să dea companiei noastre un rating de la 1 la 5, în aproape fiecare e-mail pe care îl trimitem. În prezent avem un scor mediu de 4.8, iar pentru toate notele sub 4, AIDA declanșează o alertă către persoana responsabilă de clientul respectiv. Clientul este contactat și trecem la remedierea problemei care a determinat nemulțumirea (chiar dacă este doar una minoră). Astfel ne-am crescut retenția și calitatea relației cu clienții și ne-am îmbunătățit și consolidat poziția de piață. În prezent avem 77 de tipuri de e-mailuri care se trimit automat către clienți și către angajații noștri și 98 de procese interne total automatizate. După implementare și după ce am început să văd aceste rezultate, am simțit că, în sfârșit, am controlul asupra companiei mele. Aceste lucruri s-au întâmplat la noi pentru că potențial exista, și încă foarte mult, dar aveam nevoie să ne organizăm cât mai bine activitatea. Exact asta face digitalizarea! Echipa noastră de specialiști în digitalizare îți stă la dispoziție dacă vrei și tu să aduci în compania ta puterea și rezultatele digitalizării. Completează formularul de audit de digitalizare iar noi vom intra în legătură cu tine în cel mai scurt timp, pentru o analiză gratuită a afacerii tale și a posibilităților de digitalizare. Cu drag,Oliviu Matei,CEO și fondator Holisun

Ministerul Economiei a deschis, marți, de la ora 10.00, sesiunea online de înscrieri la Schema HoReCa, prin care restaurantele, pensiunile, hotelurile, agențiile de turism și alte firme eligibile vor putea obține ajutoare de stat în valoare totală de maximum 500 de milioane de euro, din bugetul de stat. Formularul electronic de înscriere aferent etapei a doua de înscriere va fi activ pe link-ul granturi.imm.gov.ro începând de astăzi, MARȚI, 29 IUNIE 2021, ora 10.00. Formularul de înscriere va rămâne activ timp de 22 zile calendaristice de la demararea înscrierii, până MARȚI, 20 IULIE 2021, ora 20.00, cu posibilitatea prelungirii perioadei de înscriere. Cursul de schimb utilizat în implementarea schemei de ajutor de stat este cursul Băncii Naţionale a României 1 EURO = 4.9260 RON Ordinea în care se înscriu potențialii beneficiari ai schemei nu este relevantă. Schema nu este făcută pe principiul primul venit, primul servit. Întreaga suma alocată se împarte proporțional tuturor beneficiarilor eligibili. Graţie parteneriatelor cu PrimeDash si As-Group.ro, echipa InAfaceri.ro iţi pune la dispozitie experţi contabili și auditori financiari pentru a-ţi pregăti afacerea pentru finanţare! Ne puteti contacta pe finantari@inafaceri.ro sau Tel: 0741262060

Ministrul Economiei, Claudiu Nasui, a declarat urmatoarele Vineri, 25 Iunie, pe pagina sa de Facebook: "Marți, 29 iunie, lansăm schema de despăgubire pentru industria HoReCa. S-a discutat mult despre această măsură. Am avut foarte multe întâlniri cu mediul de afaceri și cu specialiști pentru a pune la punct această schemă. Statul român a oprit temporar activitatea mai multor firme în perioada pandemiei. Nu mai intrăm în amănunte. E bine că ne revenim la normal cât mai repede. Dar totuși, statul a fost mereu acolo pentru a-și lua partea prin multe taxe și impozite când acestor firme le-a mers bine. Acum trebuie să fie acolo și la greu, mai ales atunci când acel greu este impus de stat. Firmele vor primi despăgubire 20% din diferența între cifra de afaceri din 2020 și cea din 2019. Procedura de aplicare este simplă și 100% online. Birocrația este redusă la maxim. Nu e nevoie decât de maxim 3 documente: 1. un raport făcut de un expert contabil, care să certifice cifra de afaceri aferentă codului CAEN. 2. autorizația de funcționare pentru 2019 și 2020, dacă acestea nu sunt emise de ministerul economiei, antreprenoriatului și turismului. Pentru prima dată în istoria României, programul este făcut în așa fel încât să fie imposibil de manipulat de către politicieni sau funcționari. Acesta este și unul dintre motivele pentru care unii sunt supărați. Erau obișnuiți să poată alege ei cine primește și cine nu primește bani publici. Nu de alta, dar niciodată nu e buget suficient pentru toți. Și atunci intervin „criteriile de selecție”. Câteodată a fost „primul venit, primul servit”, alteori a fost un criteriu arbitrar. Stop. De data aceasta nu vom mai face așa. Toți cei care aplică și sunt eligibili vor primi bani. Ce se întâmplă dacă cererile depășesc bugetul maxim alocat? Vom plăti pe toată lumea proporțional din acel buget maxim. Deci nimeni nu va fi lăsat în urmă. Nu mai contează când aplică o firmă. Nu mai apare cine-știe-ce criteriu dubios de selecție. Nu mai este nevoie să se înghesuie nimeni în primele ore ale perioadei de înscriere. Și nu mai trebuie nici să aștepte până în ultimul moment să afle o informație din sistem. Totul este deschis și transparent, așa cum este normal să fie." Graţie parteneriatelor cu PrimeDash si As-Group.ro, echipa InAfaceri.ro iţi pune la dispozitie experţi contabili și auditori financiari pentru a-ţi pregăti afacerea pentru finanţare! Ne puteti contacta pe finantari@inafaceri.ro sau Tel: 0741262060

Ministerul Economiei a anunțat Marți că va lansa „în perioada următoare” aplicația electronică de înscrieri la schema HoReCa, prin care restaurantele, barurile, agențiile de turism, pensiunile și alte astfel de firme vor putea obține ajutoare de stat în valoare totală de până la 500 de milioane de euro, relatează startupcafe.ro. „În perioada următoare va fi lansată aplicația electronică aferentă schemei de ajutor de stat pentru întreprinderile din industria HORECA, instituită în baza Ordonanţei de urgenţă nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentaţiei publice și organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, aprobată prin Legea nr. 160/2021, cu modificările și completările ulterioare” - spune Ministerul Economiei. Între timp, așa cum a anunțat deja StartupCafe.ro, ministerul a mai modificat o dată procedura de implementare a schemei de finanțare. „Ținând cont că Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, împreună cu partenerii săi Serviciul de Telecomunicații Speciale și Oficiul Național al Registrului Comerțului au identificat soluția tehnică pentru verificarea automată a istoricului autorizării codului CAEN, lucru care vine în sprijinul aplicanților și conduce la debirocratizare în cadrul schemei, s-a modificat procedura de implementare a schemei instituite prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 224/2020, cu modificările și completările ulterioare, conform ordinului atașat, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 611/18.06.2021” - explică acum MEAT. Reamintim că schema HoReCa se va desfășura tot prin intermediul portalului de granturi IMM, lansat anul trecut de Ministerul Economiei și STS. Prin schema HoReCa, în baza OUG 224/2020, cu modificările ulterioare, beneficiarii vor putea obține de la stat granturi egale cu suma cu care a scăzut activitatea agenților economici respectivi în anul 2020 față de 2019, în limita a 800.000 de euro pe firmă. Bugetul total al schemei va fi de 2,5 miliarde de lei, din care se preconizează că vor fi finanțați circa 74.000 de beneficiari. Dacă solicitările depășesc bugetul alocat, sumele pe care le va obține fiecare beneficiar vor scădea proporțional, astfel încât toți solicitanții eligibili să primească ajutoare. Coduri CAEN eligibile în schema HoReCa:7911 Activitati ale agentiilor turistice;7912 Activitati ale tur operatorilor;7990 Alte servicii de rezervare si asistenta turistica; inclusiv ghizii de turism care desfasoara activitati conform acestui cod CAEN.5510 Hotel si alte facilitati de cazare;5520 Facilitati de cazare pentru vacante;5530 Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere;5590 Alte servicii de cazare;5610 Restaurante;5621 Activitati de alimentatie pentru evenimente;5629 Alte activitati de alimentatie;5630 Baruri si alte activitati de servire a bauturii;8230 Activitati de organizare a expozitiilor, targurilor si congreselor. Graţie parteneriatelor cu PrimeDash si As-Group.ro, echipa InAfaceri.ro iţi pune la dispozitie experţi contabili și auditori financiari pentru a-ţi pregăti afacerea pentru finanţare! Ne puteti contacta pe finantari@inafaceri.ro sau Tel: 0741262060

Ce înseamnă Zero Taxe pe Salariul Minim? Zero taxe pe salariul minim înseamnă scutirea primilor 2.300 de lei din salariu și aplicarea taxelor și impozitelor doar pe bucata din salariu care depășește un salariu minim. Povara fiscală pe muncă în România este foarte ridicată, iar asta mai ales pe munca slab plătită. Din salariul unui român, statul ia 10% impozit pe venit, 25% CAS și 10% CASS. În cazul unui salariu minim, după ce luăm în considerare și deducerile personale, statul ajunge să ia 41% din salariu. Iar asta nu este tot. Chiar și după aceste taxe, când ne cheltuim salariul, statul ne mai ia TVA, 19%, și accize incluse în prețul produselor pe care le cumpărăm. În total, statul ajunge să ne ia peste jumătate din munca noastră. Taxarea aberantă a muncii descurajează munca, ne gonește din țară și ne ține în sărăcie. Toate astea în condițiile în care economia are nevoie disperată de forță de muncă. Suntem campioni în Europa la impozitarea muncii pe salariul minim. De aceea mulți români au ajuns să fie goniți din propria lor țară, fiind stimulați să muncească mai degrabă în alte țări. Portretul economic al României este unul sumbru și paradoxal. Pe de o parte România se confruntă cu o lipsă majoră de forță de muncă. Pe de altă parte, românii pleacă să muncească în alte țări în număr record, și foarte mulți dintre cei care rămân nu muncesc. România are a 3-a cea mai mare rată de inactivitate din Uniunea Europeană. Impozitarea dură a muncii nu are impact numai economic, ci și social. Familii despărțite și părinți forțați să muncească departe de copiii lor. Cei mai afectați sunt cei din mediul rural și din zonele cele mai sărace. Când n-au știut ce să facă, politrucii mereu au cheltuit mai mulți bani. Că doar n-au cheltuit din buzunarul lor, au cheltuit de la noi.Creșterea salariului minim se face doar din rațiuni fiscale. Atunci când crește salariul minim, cresc încasările din impozite. Așa am ajuns să fim în alt top rușinos al Europei, cel al sărăciei în muncă. România aici ocupă locul 1 în toată Uniunea Europeană. Taxarea aberantă a muncii descurajează munca, ne gonește din țară și ne ține în sărăcie. Toate astea în condițiile în care economia are nevoie disperată de forță de muncă. Soluția este scutirea de la plata taxelor pe primii 2.300 de lei din salariu. Astfel nu mai descurajăm munca și nu mai impozităm sărăcia. De ce Zero Taxe pe Salariul Minim? Lipsa forței de muncă Una din problemele principale cu care se confruntă economia României este absența de forță de muncă. Acum câțiva ani această problemă era predominantă în rândul forței de muncă calificate. În ultimii ani problema s-a extins și în rândul forței de muncă necalificate. Problema nu este întâmplătoare. Statul român penalizează munca prin supra-impozitare, mai ales pentru salarii mici. Din fiecare leu muncit de un român, statul ia 42 de bani. Astfel, statul a împins românii către inactivitate și către alte țări cu povară fiscală mai mică. Zero Taxe pe Salariul Minim rezolvă această problemă prin a reduce povara fiscală pe muncă. Cel mai bun mod de a încuraja românii să intre pe piața muncii este un salariu mai atrăgător. Sărăcia în muncă România este campioană europeană la sărăcia în muncă. 17,4% dintre românii care au loc de muncă sunt în risc de sărăcie. Suntem mult peste al doilea clasat care e la 13,7% și mult peste media europeană de 9,4%. Dacă ne uităm la aceeași statistică în rândul tinerilor, stăm și mai prost. 28,2% din tinerii care muncesc în țara noastră sunt în risc de sărăcie, de asemenea, mult peste media europeană care e la 11%. De ce avem această contra performanță? Deoarece statul român supra-impozitează munca, mai ales salariile mici. Statul nu ne lasă să ieșim din sărăcie. Zero Taxe pe Salariul Minim rezolvă această problemă prin a crește salariul net al tuturor românilor și a permite tuturor românilor să păstreze o parte mai mare din munca lor. Creșterea salariului net este o ieșire din sărăcie. Inactivitatea Aveam a 3-a cea mai mare rată de inactivitate din Uniunea Europeană. 32.2% din populația între 15 și 64 de ani este inactivă, asta față de 26% media pentru restul Uniunii. Avem o rată de inactivitate dublă față de cea a Suediei, mai mare decât Grecia. Singurii care ne depășesc la inactivitate sunt Italia și Croația. Pentru o țară care are nevoie urgentă de forță de muncă, avem o rată de inactivitate inacceptabil de mare. Companiile românești ajung să importe forță de muncă din alte țări deși sunt foarte mulți români în țară care ar putea muncii. Un barometru făcut de IMAS și comandat de Europa FM arată că 64% consideră că ajutoarele sociale sunt o problemă. Dar inactivitatea nu este corelată doar cu ajutoarele sociale, mai este corelată și cu nivelul salariului minim comparativ cu ajutoarele sociale. Diferența între ajutoare sociale și salariu net este ceea ce stimulează oamenii să intre pe piața muncii. Taxarea masivă a muncii pe salariile mici este unul dintre motivele principale pentru care suntem în topul european al inactivității. Statul gonește prin taxe punitive românii de pe piața muncii. Zero Taxe pe Salariu Minim înseamnă salarii nete mai mare care să încurajeze real oamenii aflați în inactivitate să se integreze în piața muncii. Exodul românilor În ultimii zece ani românii au avut o creștere fulminantă a exodului din propria lor țară. România a ajuns pe locul 2 internațional după Siria la emigrație. Principalele motive de emigrație sunt salariile, sistemul de sănătate și cel de educație. Pentru forța de muncă necalificată sau slab calificată, motivația salariului primează. Dar de ce sunt salariile mici? Pentru că statul român impune cea mai grea povară fiscală pe muncă din Uniunea Europeană. Statul gonește românii și îi împinge să muncească în alte țări. Asta trebuie să înceteze. Zero Taxe pe Salariul Minim înseamnă locuri de muncă mai bine plătite pentru toți românii. Asta ar stimula românii să nu mai plece din țară pentru salarii mai mari și i-ar face pe unii din cei plecați să se întoarcă. Salarii mici România nu are doar cel mai mic salariu minim din toată Uniunea Europeană, dar și cel mai impozitat salariu din Uniunea Europeană. Salariul minim brut a crescut din motive fiscale. Cu fiecare creștere a acestuia statul încasează mai mulți bani din mediul privat. Mai mult, de când a fost promulgată legea salarizării unitare, salariile angajaților la stat cresc odată cu creșterea salariului minim. Problema e că simpla creștere a salariului minim nu crește automat salariile oamenilor, ci îi poate duce pe mulți în șomaj deoarece angajatorii lor trebuie să aibă capacitatea să poată plăti salarii mai mari. Exemplul industriei textile care părăsește tot mai mult România este elocvent. Discrepanțe Eliminarea taxării salariului minim reduce inegalitățile între salariați și între regiuni. Reducerea impozitării muncii prin scutirea primilor 2.300 de lei pe care îi câștigă un muncitor român, duce la o creștere procentual mai mare a salariului net pentru cei cu venituri joase decât pentru cei cu venituri mari. Zero taxe pe salariul minim ar ajuta, de asemenea, preponderent județele mai sărace. În aceste județe o proporție mai mare din populație este salarizată pe salarii mici. Ei vor beneficia procentual mai mult de această măsură decât zonele cu salarii mai mari. Acest efect va reduce din inegalitățile de venituri între județe. Mai multe detalii puteți găsi pe zerotaxe.ro

Site-ul agro-tv relatează că schema de ajutor de minimis pentru legumicultori a fost publicată în Monitorul Oficial! Începând de marți, 22 iunie 2021, fermierii care cultivă legume în spații protejate pot să depună cererile pentru ajutorul de minimis de maximum 2.000 euro/1.000 mp. Schema de ajutor de minimis se acordă întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, pentru susținerea producției de legume în spații protejate Schema de ajutor de minimis se aplică pe întreg teritoriul României în anul 2021, pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate: ardei gras și/sau ardei lung, castraveți, tomate și vinete. Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru producția de legume în spații protejate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate: să fie înregistrați în registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI, și să dețină cod unic de înregistrare atribuit de către APIA;să solicite ajutorul de minimis prevăzut de prezenta hotărâre;să utilizeze o suprafață cumulată de minimum 1.000 mp, cultivată exclusiv cu una dintre culturile prevăzutesă obțină producțiile minime corespunzătoare culturii înființate;să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu legume în spațiile protejate, în anul 2021;să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, completat începând cu data înființării culturii și avizat de oficiul fitosanitar județean;să facă dovada obținerii producției minime realizate prin documente justificative, în funcție de forma de organizare. Producțiile minime sunt următoarele: In sere: 2.900 kg/1.000 mp pentru ardei gras și/sau lung;5.000 kg/1.000 mp pentru castraveți;8.500 kg/1.000 mp pentru tomate;3.000 kg/1.000 mp pentru vinete; In solare: 1.600 kg/1.000 mp pentru ardei gras și/sau lung;3.000 kg/1.000 mp pentru castraveți;3.200 kg/1.000 mp pentru tomate;2.000 kg/1.000 mp pentru vinete; Valorificarea producției se face în perioada 2 noiembrie-2 decembrie. Dovada obținerii producției de legume obținute în spații protejate o constituie bonul fiscal/factura/fila din carnetul de comercializare. Solicitanții trebuie să completeze și să depună cererea de înscriere în program, însoțită de următoarele documente: copie a B.I./C.I. al/a solicitantului sau al/a reprezentantului legal dacă cererea este depusă prin reprezentant legal/împuternicit;copie a atestatului de producător valabil până la 31 decembrie 2021;împuternicire/procură notarială și o copie a B.I./C.I. al/a unui reprezentant, după caz;copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea;dovadă cont activ bancă/trezorerie;adeverința în original, din Registrul agricol conform înscrisurilor aferente anului 2021, care atestă suprafața de teren cu spații protejate utilizată de solicitant în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosință asupra terenului în cauză. Cererea de înscriere în schema de ajutor de minimis, însoțită de documentele prevăzute, poate fi transmisă la centrele locale/județene APIA și, respectiv, al municipiului București și prin mijloace electronice și/sau poștă/curierat, până la data de 20 iulie.

Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) detaliat transmis de Guvern la Comisia Europeană prevede 2,2 miliarde de euro pentru finanțarea companiilor private, inclusiv cu fonduri nerambursabile pentru digitalizare, dar IMM-urile mai au de așteptat pentru a primi banii. Startupcafe.ro prezintă 11 surse de finanțare pentru firme, prin PNRR. Au aparut acum sunt și unele detalii, inclusiv calendarul de implementare, referitoare la cum vrea guvernul să împartă banii de redresare și reziliență destinați mediului de afaceri. În total, până în anul 2026, România are la dispoziție 29,2 miliarde de euro prin PNRR, din care 14,2 miliarde de euro sub formă de fonduri nerambursabile și 15 miliarde de euro ca împrumuturi cu dobânzi mici. Lista liniilor de finanțare pentru antreprenori: 1. Schema de ajutor pentru digitalizarea IMMÎncă de anul trecut Guvernul (Orban) s-a lăudat că va acorda ajutoare de până la 100.000 de euro fiecare, în sumă totală de 100 de milioane de euro, microîntreprinderilor și firmelor mici și mijlocii (IMM) non-IT pentru a-și cumpăra calculatoare, softuri și altele necesare digitalizării. Programul de digitalizare a IMM trebuia să fie finanțat din Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, dar nu a mai pornit. Acum, Guvernul Câțu a prevăzut în PNRR alte scheme de digitalizare a IMM. În document, regăsim Investiția 2.2. Scheme de ajutor pentru sectorul privat, din care face parte Măsura 1: Schemă de minimis și schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării-urilor. În anul 2026, 3.000 de IMM-uri vor fi digitalizate cu fonduri din PNRR - susține guvernul. Vor fi 3 tipuri de fonduri nerambursabile pentru digitalizarea IMM. Să le luăm pe rând: A. Investiții în tehnologii avansate - ajutoare de stat Buget total: 100 milioane euro. Banii vor ajunge pentru 69 de IMM-uri, care vor primi ajutoare de stat să creeze tehnologi avansate. Aceste ajutoare de stat vor fi, la rândul lor de 2 feluri: Un buget de 80 de milioane de euro va fi alocat pentru proiecte finanțate cu câte 1,2 milioane de euro în medie: inteligență atificială, date și cloud computing, blockchain și internet of things, realitate virtuală și augmentată etc.Un buget de 20 milioane euro va fi alocat pentru proiecte de câte 10 milioane de euro în medie (vor fi 2 proiecte, probabil): High Performance Computing and Quantum Computing. Schema de ajutor de stat va fi gestionată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și contractele de finanțare vor fi încheiate în trimestrul al doilea al anului 2022. B. Digitalizarea IMM-urilor - ajutoare de minimis Un buget de 180 de milioane de euro va fi folosit adoptarea unor tehnologii digitale. La o valoare medie a proiectului de 65.000 euro/întreprindere (valoare minimă este de 30.000 euro, iar valoarea maximă este 100.000 euro), se vor finanța 3.077 proiecte Banii vor fi folosiți pentru investiții precum: comerț electronic, activități economice electronice și procese economice în rețea, centre de inovare digitală, laboratoare vii, antreprenori web și start-up-uri în domeniul TIC, B2B. Veste rea: conform calendarului de implementare, contractele de finanțare vor fi încheiate în trimestrul al patrulea al anului 2024. Astfel, firmele vor mai avea de așteptat mult după banii de digitalizare, dacă MIPE renunță definitiv la programul de digitalizare a IMM inițiat de fosta guvernare Orban, care are deja un proiect de ghid al solicitantului scos în consultare publică de luni de zile. C. Competențe digitale Un buget de 20 milioane euro va fi folosit pentru servicii și aplicații TI dedicate competențelor digitale și incluziunii digitale. Aici vor fi, probabil organizate cursuri de formare IT pentru angajați, inclusiv cu efect în zona de egalitate de gen. 2. Ajutor pentru listarea firmelor la bursăPNRR prevede și o schemă de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursă. Va fi alocat un buget total de 35 de milioane de euro, din care statul vrea să acorde ajutoare de minimis de câte 200.000 de euro pentru susținerea procedurilor de listare a companiilor la bursă (Bursa de Valori București), precum și ajutoare de minimis de 25.000 de euro pentru susținerea procedurilor de listare a IMM-urilor pe piața alternativă (AeRO). 280 de firme sprijinite pentru listare la bursă până în anul 2026. 3. Investiții semnificative în producțieAici vorbim despre o schemă de ajutoare de stat existentă, în baza HG 807/2014, pentru companiile care fac investiții semnificative în economia României. Prin PNRR se va suplimenta cu 100 de milioane de euro această schemă, care va fi orientată în special către inovare și noi tehnologii aplicate în zona de producție. Reamintim că, în prezent, această schemă prevede investiții de cel puțin 1 milion de euro, cu intensitate a sprijinului de 50%. Schema este administrată de Ministerul Finanțelor. 4. Ajutoare de stat pentru securitate cibernetică și tehnologii avansatePNRR mai prevede un buget de 100 milioane euro pentru o schemă de ajutor de stat pentru investiții în digitalizare, tehnologii avansate și securitate cibernetic, aflată în pregătire la Ministerul Finanțelor. 5. Investiții inovative în microelectronicăAlte 250 de milioane de euro vor fi alocate din PNRR la Investiția 3 - Investiții inovative în microelectronică. Aceste fonduri vor fi folosite pentru dezvoltarea de programe de asistență pentru companiile active în dezvoltarea sitemelor embeded eficiente din punct de vedere energetic, pentru 4 centre Digital Innovation Hubs în tehnologii avansate de componente și sisteme microelectronice și pentru crearea unui centru național de tehnologii avansate, specializat în subiecte/etape tehnologice specifice și micro-producție. 6. Investiții de capital de riscÎn cadrul Investiției 2.1. „Instrumente financiare pentru sectorul privat” va fi prevăzută și Măsura 3 pentru IMM-uri si mid-caps: „Fondul de fonduri de capital de risc pentru Redresare”. Fondul de fonduri va primi va avea alocat un buget total de 400 de milioane de euro, pentru investiții de capital de risc și va fi implementat cu sprijinul Fondului European de Investiții (FEI). Acești bani vor fi distribuiți către 100 de manageri de fonduri, care vor acorda investiții firmelor românești. Banii vor fi împărțiți în 3: A. Fonduri de capital de risc pentru întreprinderi mici și mijloci - buget total de 200 de milioane de euro. Banii vor fi investiți pentru dezvoltarea comercială și internaționalizarea IMM-urilor, inclusiv investiții productive. B. Fonduri de capital de risc pentru midcaps (companii cu până la 3.000 salariați) - 150 milioane euro. Banii vor fi investiți în sprijinirea întreprinderilor mari prin instrumente financiare, inclusiv investiții productive. C. Fonduri de infrastructură - 50 milioane euro. Se vor face investiții în renovarea fondului locativ existent în vederea creșterii eficienței energetice, energia din surse regenerabile, TIC (rețea în bandă largă de foarte mare), alte infrastructuri sociale care contribuie la incluziunea socială. În funcție de mărimea firmelor, investițiile de capital de risc acordate de fondurile de investiții care se vor crea vor fi următoarele: 50.000-200.000 euro pentru start-up-uri.200.000 – 3.000.000 euro pentru companii în stagii incipiente de creștere.3.000.000 – 5.000.000 pentru întreprinderi în etape avansate de creștere.peste 5.000.000 pentru midcaps.5.000.000 – 20.000.000 pentru proiecte de tip energie regenerabilă sau biomasă.Fondurile de investiții vor opri părți sociale/pachete de acțiuni din firmele finanțate, iar veniturile din vânzarea acestor participații se vor întoarce în Fondul fondurilor pentru noi investiții. 7. Garanția de portofoliu pentru ReziliențăPNRR va acorda și garanții publice de 80% la credite bancare destinate IMM-urilor. Un astfel de instrument financiar este Garanția de portofoliu pentru Reziliență, care va primi 300 de milioane de euro prin PNRR. Beneficiarii acestor garanții vor fi firmele mici și mijlocii și companiile mari cu maximum 500 de angajați. Nu se știe când ar putea să pornească acest instrument financiar, pentru că depinde de momentul când va fi semnat cu Fondul European de Investiții (FEI). 8. Garanția de portofoliu pentru Acțiune climaticăTot în cadrul instrumentelor financiare va fi și Garanția de portofoliu pentru Acțiune climatică, pentru care se prevede un buget de 200 de milioane de euro din PNRR. Beneficiarii vor fi IMM-urile și companiile mari cu maximum 500 de angajați, care vor putea obține astfel împrumuturi cu garanții de 80% de tip capital de lucru, linii de credit, credite de investiții, leasing. Investițiile vor viza acțiuni climatice, cum ar fi, de exemplu, sisteme de creștere a eficienței energetice. 9. Banca Națională de DezvoltareO altă reformă prevăzută de PNRR este crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare, o idee mai veche care aparținea fostului ministru PSD-ist Eugen Teodorovici, dar care nu s-a mai realizat. Prin PNRR se vor asigura fonduri europene de numai 10 milioane de euro, iar statul român va asigura 3 miliarde de lei (peste 600 de milioane de euro) pentru capitalul social al BND. Această bancă de stat, care va trebui autorizată de BNR să funcționeze, ar urma să ajute IMM-urile cu împrumuturi, să sprijine absorbția fondurilor europene, să administreze fonduri de investiții și așa mai departe. BND ar urma să preia personal de la Eximbank și de la Ministerul Finanțelor. 10. Investiții de capital de risc de max. 200.000 EUR prin FNGCIMMVa fi înființat un Fond de Capital de Risc, gestionat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM). La rândul său, FNGCIMM ar urma să fuzioneze cu viitoare Bancă Națională de Dezvoltare. Din noul Fond de Capital de Risc (FCR) vor fi acordate investiții pentru start-up-uri și scale-up-uri, inclusiv inovatoare, „la un cost corect”. Mai concret, noul FCR va acorda IMM-urilor investiții de maximum 200.000 de euro fiecare, în schimbul a maximum 30% din părțile sociale ale firmelor beneficiare. Deciziile de investiție vor fi luate de un Comitet de Investiții, organism independent de FNGCIMM. 15 angajați ai FNGCIMM se vor ocupa de noul Fond de Capital de Risc. 11. Fonduri pentru IMM din industrieUn buget de 100 de milioane de euro va fi alocat la Investiția 5: „Schemă de stimulare a eficienței energetice în industrie”, pentru firmele mici și mijlocii (IMM) și firmele mari din sectorul producției industriale. Schema va fi activată în urma unui studiu privind necesarul din piață și tehnologiilor optime, derulat în 2021, urmând să fie aplicată începând cu 2022. Ministerul Energiei va lansa apeluri de proiecte distincte pentru IMM și firme mari, astfel încât cele două categorii de companii să nu concureze în același apel. Unul din criteriile de selecție va fi valoarea cofinanțării, astfel încât „să fie stimulați antreprenorii care au dorința și capacitatea de a finanța parte din efortul eficientizării energetice pe cont propriu”. Principalele investiții finanțabile vor fi: Înlocuirea echipamentelor la nivelul operatorilor economici, retehnologizarea și modernizarea sistemelor de producție, contorizarea si optimizarea consumului de energie al operatorilor economici.Achiziția de platforme digitale de centralizare a datelor de consum/ reducerea consumului/monitorizarea indicatorilor pentru fiecare echipament individual la nivelul operatorilor/ ramurii de activitate/digitalizare și trasfer date la distanță. Raportare Auditori energetici. Raportare Manageri energetici. Raportare operatori economici.Asigurarea încălzirii – răcirii în cadrul operatorilor economici prin sisteme alternative de producere a agentului termic și energiei electrice, inclusiv prin panouri solare instalate pe acoperișuri sau prin alte măsuri de eficientizare propuse de auditorul energetic. Mai multe detalii, în darftul de PNRR transmis de Guvern la Comisia Europeană, pentru aprobare: Verifică secțiunea noastră de finanțări pentru mai multe detalii sau contacteaza-ne pentru consultanta pe finantari@inafaceri.ro

Marți, 1 Iunie, va fi lansat un nou apel al programului Start ONG 2021, finanțat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow. Formularul de aplicație va fi disponibil pe www.startong.ro, la secțiunea „Înscriere”, începând cu ora 09:00. Pentru al treilea an la rând, programul Start ONG oferă finanțări ONG-urilor mici sau recent înființate, din întreaga țară, instituțiilor publice din sfere precum educația (grădinițe, școli, licee) și cu rol social (cantine, centre pentru persoane vârstnice și copii), dar și grupurilor informale. Acestea pot obține finanțări de până la 10.000 de euro fiecare. În luna iunie, ca în fiecare lună, organizațiile pot aplica pentru unul dintre cele 3 praguri de finanțare: pragul I, cu o valoare de până la 1.000 de euro;pragul II, cu o valoare cuprinsă între 1.000 și 5.000 de euro;pragul III, cu o valoare cuprinsă între 5.000 și 10.000 de euro. Pentru mai multe detalii puteți consulta rubrica noastră de finanțări. Sursa: Facebook Start ONG

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat astăzi, în consultare publică, ghidurile solicitantului pentru mai multe submăsuri care vor fi lansate în perioada 2021-2022. Este vorba despre ghidurile solicitantului pentru submăsurile următoare: 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activităţi neagricole în zone rurale 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici 6.4 – Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole Toate ghidurile publicate de AFIR pot fi consultate aici: Ghidul Solicitantului Submăsura 6.1 - CONSULTATIV Ghidul Solicitantului Submăsura 6.2 - CONSULTATIV Anexe 7, 8, 9 GS CONSULTATIV aferente Submăsurii 6.2 Ghidul Solicitantului Submăsura 6.3 - CONSULTATIV Ghidul Solicitantului Submăsura 6.4 - CONSULTATIV Anexe 7, 8, 9 GS CONSULTATIV aferente Submăsurii 6.4 Graţie parteneriatelor cu Termene.ro şi PrimeDash, echipa InAfaceri.ro iţi oferă servicii profesionale complete de elaborare, depunere şi implementare a proiectelor! Verifică secțiunea noastră de finanțări pentru mai multe detalii sau contacteaza-ne pentru consultanta pe finantari@inafaceri.ro

Agrotv relatează azi ca Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a lansat în consultare publică Ghidurile solicitantului pentru fonduri europene pentru mai multe submăsuri care vor fi deschise în perioada de tranziție 2021-2022. Este vorba despre submăsurile 9.1, 4.2, 16.4 și 16.4a. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că, în perioada următoare, agenția va publica și celelalte Ghiduri, în variantă consultativă, pentru măsurile din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală ce vor fi lansate în perioada de tranziție. Astfel, potențialii beneficiari vor putea vedea toate condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a primi finanțare. ”În acest moment, sunt publicate Ghidurile Solicitantului consultative aferente submăsurilor 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea /marketingul produselor”, 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, 16.4/ 16.4a „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectoarele agricol şi pomicol”, precum și Anexa – Listă specii plante eligibile pentru investiții noi/ extindere/ modernizare plante proteaginoase – aferentă Ghidului Solicitantului sm 4.2”, se arată în comunicatul MADR. Documentele mai sus menționate sunt publicate în variantă consultativă pe pagina principală de internet a AFIR, conform normelor legale în vigoare, o perioadă de 15 zile, timp în care toți cei interesați de fonduri europene pot transmite observații sau sugestii de îmbunătățire acestor documente atât pe adresa poștală a AFIR, cât și pe adresa de e-mail: consultare@afir.info. Ulterior expirării termenului legal de 15 zile, timp în care AFIR primește propuneri, sugestii sau observații, Ghidurile Solicitantului aferente submăsurilor mai sus menționate vor fi mutate de pe pagina principală a portalului AFIR în paginile special create și dedicate fiecăreia dintre aceste submăsuri. Aceeași modalitate de publicare va fi aplicată și pentru următoarele Ghiduri aferente măsurilor pe fonduri europene ce vor fi lansate în perioada de tranziție. Pentru a consulta ghidurile publicate până acum, CLICK AICI.

Echipa inAfaceri.ro te ține mereu la curent cu finanțările disponibile pentru afacerea ta! Verifică secțiunea noastră de finanțări pentru mai multe detalii. Startupcafe ne informează cu privire la noi surse de finanțare pentru antreprenori, fiind vizate și fonduri pentru digitalizarea afacerilor. Firmele din România vor avea la dispoziție 8 tipuri de surse de finanțare, în valoare totală de 2,2 miliarde de euro, din noile fonduri europene care vor fi alocate prin viitorul Plan Național de Reziliență și Recuperare (PNRR), a informat joi Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Aici va intra și Programul de Digitalizare a IMM, promis de aproape un an de către autorități. Joi, după discuțiile pe care le-au avut la Bruxelles premierul Florin Cîțu și ministrul Cristian Ghinea cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, MIPE a emis o listă de „exemple de investiții pe componentele mature” care ar urma să fie finanțate prin PNRR. Pentru firme, sunt alocați 2,2 miliarde de euro. Banii vor fi accesați mai ales sub formă de credite bancare cu garanții de stat și de investiții acordate de fonduri de capital de risc în schimbul unor părți sociale din firmele beneficiare. Dar vor fi și fonduri nerambursabile. Iată cum vor fi alocați cei 2,2 miliarde de euro pentru mediul privat: Instrumentele financiare cu intermediari instituții financiare (BEI,FEI și foarte probabil și BERD):Garanții de portofoliu pentru solvabilitate, acțiune climatică și eficiență energetică - circa 550 milioane euro pentru IMM-uri și mid-capsInstrument de capital de risc pentru IMM-uri - circa 500 milioane euro pentru IMM-uri și mid-capsFond de Fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes - circa 300 milioane euro pentru întreprinderi mari. Pe lângă cele intermediate de BEI,FEI și BERD, vor mai exista diverse scheme de granturi în cadrul diferitelor componente: Digitalizarea IMM-urilor - fonduri nerambursabile, schemă administrată de MIPE - circa 200 milioane euroO măsură de sprijin pentru listarea la bursă a companiilor românești: circa 35 milioane euro. Implementată de MIPE, cu sprijinul Bursei de Valori București.Diverse scheme de sprijin pentru stimularea competitivității, cu accent pe inovare și crearea de tehnologie digitală: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Cercetării, Inovării și DigitalizăriiDiverse scheme de sprijin pentru promovarea de energii regenerabile: circa 200 milioane euro (suma este în negociere la acest moment). Implementată de Ministerul EnergieiDiverse scheme de sprijin pentru investiții semnificative, în special în zona de inovare și noi tehnologii aplicate în zona de producție: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Finanțelor Programul de digitalizare a IMM - fonduri pentru firme, să-și cumpere calculatoare Microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii din România vor putea obține, până la urmă, fonduri europene pentru digitalizare, dar mai au totuși de așteptat. Așa cum se vede în lista emisă de MIPE, se vor aloca circa 200 de milioane de euro prin viitorul PNNR pentru digitalizarea IMM-urilor. Acestea vor fi fonduri nerambursabile, alocate printr-o schemă administrată de MIPE. Pe StartupCafe.ro am atenționat asupra faptului că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu a operaționalizat nici după aproape un an Programul de Digitalizare a IMM, de 100 de milioane de euro, prin care fosta guvernare Orban a promis firmelor mici și mijlocii, înainte de alegeri, că le va acorda fonduri nerambursabile de câte 30.000-100.000 de euro, să-și cumpere echipamente IT și softuri. Acea măsură de digitalizare era prevăzută să se finanțeze din fondurile europene curente, prin Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020, un program existent. Dar acum noua guvernare Cîțu vrea să schimbe sursa de finanțare de pe POC 2014-2020 pe PNRR, care abia urmează să fie transmis de România la Comisia Europeană, la finalul lunii mai 2021, pentru aprobare. Comisia Europeană va avea la dispoziție 2 luni pentru a lua o decizie asupra propunerii României de PNRR, iar apoi mai este un termen de încă o lună pentru statele membre, până la definitivarea planurilor naționale prin care se absorb fondurile de redresare și reziliență. Prin urmare, abia de prin octombrie 2021 vor începe să intre primii bani PNRR în economia românească, iar firmele care așteptau banii de calculatoare și softuri mai au de așteptat. Fondurile europene PNRR: ce va face România cu banii UE În total, Uniunea Europeană a alocat fonduri de 750 de miliarde de euro prin NextGenerationEU - un instrument temporar de redresare din criza COVID-19. Aici este inclusă celebra Facilitate de recuperare și reziliență (RRF), de circa 670 miliarde de euro. Acești bani cuprind fonduri nerambursabile și credite cu dobânzi avantajoase și vor fi distribuiți statelor membre în următorii 4 ani prin planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR). Prin Planul nostru de redresare și reziliență (PNRR), România ar trebui să ia 29 de miliarde de euro, din care puțin mai mult de jumătate reprezintă creditele, iar restul, fondurile nerambusrabile. În acești 29 de miliarde de euro intră cei 2,2 miliarde de euro destinați firmelor. În urma întâlnirilor de la Bruxelles, MIPE spune că „România a ajuns la un acord cu oficialii Comisiei Europene privind reformele și investițiile majore care vor fi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență”. Reforme majore care vor fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, conform MIPE: Reforma pensiilor - o reformă majoră care va asigura un nivel adecvat pentru cei cu venituri mici și de asemenea sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu și lung.Reforme în politica fiscală - adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget din impozite, optimizarea cheltuielilor și pentru a asigura aplicarea cadrului fiscal.Companiile cu capital de stat - revizuirea cadrului legislativ pentru aceste companii pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă și pentru a asigura respectarea strictă a acestor reguli, monitorizare centralizată eficientă și control cu accent pe performanță.Salarizarea în administrația publică - revizuirea sistemului pentru a evita eventuale creșteri bruște ale cheltuielilor cu salariile.Banca Națională de Dezvoltare - crearea și operaționalizarea acestei bănci.Administrație publică - un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice și un sistem îmbunătățit de promovare, inclusiv pentru funcții de management.Justiție - modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție.Transport fără emisii de carbon - introducerea principiilor taxării verzi, un nou sistem de taxare pentru drumuri, promovarea transportului cu emisii zero.Energie Regenerabilă - promovarea eliminării treptate a cărbunelui din mixul energetic și creșterea contribuției din energii regenerabile, sprijin pentru producția de hidrogen și baterii și o reformă a pieței de energie electrică. Alte reforme sectoriale: Venitul minim de incluziune (VMI), Prevenție și îngrijire medicală primară, Creșterea ratelor de reciclare, Dialog social sporit, Îmbunătățirea Guvernanței Locale, Cadru îmbunătățit al achizițiilor publice. Pe lângă cei 2,2 miliarde euro pentru mediul de afaceri, MIPE dă și alte „exemple de investiții pe componentele mature”: Educație : 3,7 miliarde euro Rezultate așteptate: 10.000 de laboratoare2.000 de microbuze verzi achiziționatepeste 80.000 de săli de clasă dotate cu mobilier50 de unități de învățământ nou construite Sănătate - 2,5 miliarde euro Rezultate așteptate: Construcția și/sau dotarea a 200 de centre comunitare3000 de cabinete medici de familie100 de cabinete de planificare familială Alte componente „în fază avansată de negociere”, conform MIPE: Rezultate așteptate: Împăduriri, combaterea tăierilor ilegale de păduri și biodiversitate: 1,4 miliarde euroTransport - 8,5 miliarde euroFondul pentru Valul renovării – 2,2 miliarde euro

Fermierii care vor să acceseze fonduri europene în anul 2021 așteaptă lansarea sesiunilor de depunere a proiectelor, însă până în momentul de față, instituțiile abilitate nu au oferit niciun anunț oficial în acest sens. Cu toate acestea, în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, consultantul Marian Vișu-Iliescu a oferit câteva informații exclusive, pe surse, privind lansarea unor submăsuri de mare interes pentru fermierii români. Potrivit consultantului, sesiunile pentru măsurile 4.1, 4.1a și 4.2 ar urma să se lanseze în luna iulie, cel mai probabil din prima zi a lunii. În privința submăsurii 6.1 – instalarea tinerilor fermieri, aceasta ar putea să se lanseze ori în același timp cu celelalte măsuri menționate, ori cu o jumătate de lună mai devreme. ”Sursele mele chiar astăzi mi-au spus că putem discuta de luna iulie. Dacă nu toate măsurile, măcar cele pe partea de investiții. Tot ce înseamnă 4.1, 4.1a, 4.2 sigur vor fi lansate în iulie. Iar submăsura 6.1 – instalarea tinerilor fermieri, încă este în discuție dacă să fie lansată pe 15 iunie sau tot 1 iulie”, a precizat consultantul Marian Vișu-Iliescu pentru AGRO TV. Le reamintim fermierilor interesați de fonduri europene sumele disponibile pentru fiecare submăsură menționată: sM4.1 “Investiții în exploatații agricole”: 760 mil. euro alocare publică (CFM) pentru componentele: achiziții simple si echipamente de irigații în fermă: 125,00 mil. eurovegetal (condiționare, procesare în fermă și marketing): 55,00 mil. eurozootehnic (condiționare, procesare în fermă și marketing): 55,00 mil. eurotineri fermieri (achiziție utilaje – vegetal și zootehnic): 75,00 mil. eurozootehnie (producție primară, condiționare și marketing) NAȚIONAL: 240,00 mil. eurozootehnie (producție primară, condiționare și marketing) – MONTAN: 60 mil. euro legume (inclusiv în spatii protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing): 100,00 mil. euro legume, cartofi (condiționare, procesare și marketing): 50,00 mil. eurosM4.1a “Investiții în exploatații pomicole”: 122,70 mil. euro alocare publică (CFM)sM4.2 “Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul produselor agricole”: 140,00 mil. euro alocare publică (CFM)sM4.2a “Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul produselor din sectorul pomicol “: 10 mil. euro alocare publică (CFM)sM6.1 “Instalare tineri fermieri”: 100,00 mil. euro fonduri EURO Pentru redactarea si depunerea proiectelor: finantari@inafaceri.ro sursa: agrotv

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a declarat Joi pe pagina personală de Facebook că ministerul pe care îl conduce lucrează în ritm accelerat pentru plata datoriilor curente: "În ministerul economiei avem spor la plata datoriilor statului către firme cărora li s-au promis bani în anii trecuți. Pentru Start-up Nation datoriile datează din 2018. La începutul anului aveam 873 de milioane de lei de plată. Am reușit să prindem în bugetul pe anul acesta 642 de milioane de lei pentru plata datoriilor. Și în doar o singură lună, de când avem și buget pe anul 2021 și s-a înființat oficial ministerul, am reușit să plătim aproape 150 de milioane de lei. Banii vor ajunge într-un ritm bun la beneficiari. Din păcate nici aceștia nu sunt suficienți, dar mai încercăm să găsim la rectificare alți bani. Măsura 2 este una dintre cele mai grele provocări a ministerului. Am găsit măsura cu finanțare europeană de 265 de milioane de euro, dar cu un OUG dat în 18 noiembrie 2020 care promitea 765 de milioane de euro. Deci 500 de milioane de euro din bani europeni în plus pe care nu-i aveam și nu-i avem nici acum. Cu toate acestea am deblocat măsura și până la 1 mai vom avea deja plăți efectuate efective de 467 de milioane de euro, adică aproape dublu bugetului inițial. Mai avem o parte din suma lipsă de acoperit, dar alături de ministrul fondurilor europene, Cristian Ghinea, facem eforturi consistente, și lucrăm în fiecare zi să găsim o soluție agreată de Comisia europeană pentru a putea aduce cât mai rapid și restul de finanțare. Măsura 3 va fi reluată de îndată ce avem finanțare pentru ea. Pentru procesul deja început, suspiciunile de fraudă au fost confirmate și de DNA care a început deja urmărirea penală in rem. Acum așteptăm programarea React EU pentru a semna contractul cu ministerul fondurilor europene prin care ea să poată fi finanțată. Acoperim cât se poate de repede tot ce a promis statul român în trecut pe hârtie. Despre alte proiecte mari ale ministerului veți afla în perioada următoare. Paște luminos și sărbătoare cu bucurie alături de cei dragi!"