„Ia decizii din inima si foloseste-ti capul pentru a le face sa functioneze.” – Sir Girad

Mindset Owners "In Afaceri" iti ofera participare gratuita la urmatoarea Intalnire de Afaceri organizata de Clubul Mindset Owners in Romania. Inscrie-te acum!
De interes

Finanţări 2021 în Mediul Rural

Graţie parteneriatelor cu Termene.ro şi PrimeDash, echipa InAfaceri.ro iţi pregăteşte afacerea pentru finanţare! Pentru mai multe detalii si consultanţă, trimite un mail la finantari@inafaceri.ro Antreprenorii români vor putea accesa din nou fondurile europene pentru afaceri neagricole la sate, dar de adata aceasta urmează să fie scoase de la finanțare ideile de afaceri cu pensiuni, agropensiuni și hoteluri, conform celor mai recente discuții din cadrul Grupului de lucru pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2021-2027. Surse participante la grupul de lucru PNDR au detaliat, pentru StartupCafe.ro, cum vor arăta principalele linii de finanțare pentru afaceri agricole și neagricole în mediul rural, care ar urma să se lanseze în semestrul al doilea al anului 2021. Vorbim aici despre fondurile europene gestionate de Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) și de Autoritatea de management PNDR din subordinea Ministerului Agriculturii. Apelurile d eproiecte vor fi anunțate pe site-ul AFIR, când vor fi gata. Submăsura 6.2În anii trecuți, antreprenorii români au putut obține fonduri nerambursabile de câte 50.000 de euro sau 70.000 de euro pentru afaceri non-agricle la sate, prin sumbăsura 6.2, fără să fie nevoit să aducă de acasă cofinanțare proprie. Numai bani europeni și de la stat în facaeri non-agricole la sate. Conform discuților din grupul de lucru, bugetul de anul acesta este de 50 de milioane de euro. O noutate este emiminarea înființării hotelurilor, pensiunilor și agropensiunilor din lista de investiții eligibile. În schimb, se introduc investiții legate de furnizarea de servicii secundare pentru agricultură: activități legate de însămânțarea artificială, tunsul oilor, servicii de mutare ale cirezilor, servicii de îngrijire a copitelor etc. Se elimină principiul referitor la cifra de afaceri, la selecția proiectelor. Principii de selecție discutate: Principiul diversificării activității agricole a fermierilor/membrilor gospodăriei agricole către activități non agricole Principiul prioritizării activităților de producție; Principiul prioritizării serviciilor medicale (inclusiv stomatologice și sanitar - veterinare); Principiul prioritizării serviciilor în tehnologia informației și servicii informatice; Principiul stimulării activităților turistice (cu excepția înființării hotelurilor, pensiunilor și agropensiunilor) și/sau de agrement și /sau unități de alimentație publică în zonele cu potențial turistic ridicat. Submăsura 6.4Cealaltă linie de finanțare a afacerilor non-agricole la sate este Submăsura 6.4 din PNDR, mult așteptată de antreprenori. În anii trecuți, oamenii de afaceri români obțineau câte 200.000 de euro pe proiect, cu aport propriu de minimum 10% din investiții. Conform discuțiilor din grupul de lucru pentru fondurile europene PNDR, anul acesta va fi un buget disponibil de 100 de milioane de euro la submăsura 6.4. Și aici urmează să se elimine eligibilitatea înființării hotelurilor, pensiunilor și agropensiunilor, dar vor rămâne la finanțare afacerile legate de camping-uri, parcuri de rulote și bungalow-uri. Și aici a fost introdusă eligibilitatea investițiilor legate de furnizarea de servicii agricole secundare: activități legate de însămânțarea artificială, tunsul oilor, servicii de mutare ale cirezilor, servicii de îngrijire a copitelor etc. Grantul (nerambursabil) se va putea combina cu instrumente financiare (cum sunt creditele bancare garantare ). Acum, intensitatea spijinului va fi puțin mai mică decât în trecut, conform propunerilor icutate la grupul de lucru PNDR. Astfel, regula generală va fi ca beneficiarul să vină de acasă cu un aport propriu de cel puțin 30% din valoarea investiției. Prin excepție, afacerile pe producție vor avea o cofinanțare proprie de minimum 10%, ca și înainte. Principii de selecție a proiectelor rezultate din discuții: ⦁ Principiul diversificării activității agricole a fermelor existente către activități non-agricole; ⦁ Principiul prioritizării serviciilor medicale (inclusiv stomatologice și sanitar -veterinare) ; ⦁ Principiul prioritizării serviciilor în tehnologia informației și servicii informatice; ⦁ Principiul prioritizării activitatilor de producție; ⦁ Principiul stimulării activităților turistice (cu excepția înființării agropensiunilor) și/sau de agrement și/sau unități de alimentație publică desfășurate în zonele cu potențial turistic ridicat; ⦁ Principiul derulării activităților anterioare ca activitate generală de management a firmei, pentru o mai bună gestionare a activității economice; ⦁ Principiul prioritizării proiectelor care creează locuri de muncă Submăsura 4.1 - investiții în exploatații agrcoleCând vine vorba de afaceri în agricultură, cea mai așteptată linie de finanțare este Submăsura 4.1 - "Investitii in exploatatii agricole". Grupul de lucru PNDR 2021-2027 a discutat un buget total de 760 de milioane de euro pentru 7 tipuri de apeluri de proiecte în Submăsura 4.1 în anul 2021: Submăsura 4.1 - "Investitii in exploatatii agricole" - achiziții simple și echipamente de irigații în fermă - 125 milioane euro. Submăsura 4.1 - "Investitii in exploatatii agricole" - procesare și condiționare în fermă, marketing, în sectorul vegetal și sectorul zootehnic (fără legume și cartofi) - 110 milioane euro. Submăsura 4.1 - "Investitii in exploatatii agricole" - tineri fermieri, achiziții utilaje - 75 milioane euro. Submăsura 4.1 - "Investitii in exploatatii agricole" - zootehnic (fără procesare) - 240 milioane euro. Submăsura 4.1 - "Investitii in exploatatii agricole" - zootehnic în zone montane (fără procesare) - 60 milioane euro. Submăsura 4.1 - "Investitii in exploatatii agricole" - legume și cartofi- achiziții de utilaje, instalații de irigații, producție primară, condiționare, marketing) - 100 milioane euro. Submăsura 4.1 - "Investitii in exploatatii agricole" - legume și cartofi (procesare, condiționare, marketing) - 50 milioane euro.Valoarea sprijinului: I. Pt fermele vegetale cu dim. economică între 8000 euro SO pana la 250.000 euro SO și 500.000 euro SO pentru sector zootehnic Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăşi: ⦁ achiziții simple și irigații la nivel de fermă (inclusiv tineri fermieri) – 200.000 Euro ⦁ condiționare, procesare și marketing la nivelul fermei, inclusiv legume și cartof – 500.000 Euro ⦁ ferme zootehnice (producție primară, inclusiv conditionare) - 800.000 Euro ⦁ legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, conditionare și marketing) – 500.000 Euro II. Pt fermele vegetale cu dim. economică intre 250.000 si 500.000 euro SO pentru vegetal și fermele zootehnice având dim. economică până la 1 mil euro SO Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăşi: ⦁ achiziții simple și irigații la nivel de fermă – 350.000 Euro ⦁ condiționare, procesare și marketing la nivelul fermei, inclusiv legume și cartof – 700.000 Euro ⦁ ferme zootehnice (producție primară, inclusiv conditionare) - 1.000.000 Euro ⦁ legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, conditionare și marketing) – 700.000 Euro III. Pt fermele vegetale cu dim. economică peste 500.000 euro SO pentru sectorul vegetal respectiv peste 1.00. 000 euro SO pentru sectroul zootehnic Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 30% și nu va depăşi: ⦁ achiziții simple și irigații la nivel de fermă – 400.000 Euro ⦁ condiționare, procesare și marketing la nivelul fermei, inclusiv legume și cartof – 800.000 Euro ⦁ ferme zootehnice (producție primară, inclusiv conditionare) - 1.500.000 Euro ⦁ legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, conditionare și marketing) – 800.000 Euro Pentru cooperative, grupuri de producători și organizații de producători – rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% și nu va depăşi 1.500.000 € indiferent de tipul investiției și de dimensiunea fermei; Intensitatea se va putea majora cu 20 %, dar rata sprijinului combinat nu poate depăși 70% pentru fermele mici și medii (cu dim. până la 250.000 euro SO) și 90% pentru formele asociative în cazul: ⦁ Investiţiilor realizate de tineri fermieri, cu vârsta până la 40 de ani, inclusiv, la data depunerii cererii de finanţare (așa cum sunt definiți la art. 2 al R 1305/2013 sau cei care s-au stabilit în cei 5 ani anteriori solicitării sprijinului, conform anexei II a R 1305 (nu se aplică formelor asociative) ⦁ Investițiilor legate de operațiunile prevăzute la art. 28 și art. 29 din R nr. 1305/2013 ⦁ Investiții în zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, menționate la art. 32 R nr. 1305/2013. ⦁ Investiții colective (se aplică formelor asociative) Solicitantul poate opta pentru diminuarea intensității de bază cu minim 5 pp. În condiţiile în care solicitantul va opta pentru diminuarea intensităţii de bază, acesta va putea fi punctat la principiul de selecție Utilizarea eficientă a fondurilor în sensul creșterii ratei de cofinanțare cu care contribuie solicitantul. Criterii de eligibilitate: ⦁ Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili; ⦁ Investiția trebuie să se realizeze în cadrul unei ferme cu o dimensiune economică de minimum 8.000 € SO; iar in cazul tinerilor fermieri care au finalizat implementarea planului de afaceri în cadrul SM 6.1, tinerilor care s-au instalat cu cel mult 5 ani inaintea depunerii cererii de sprijin pentru aceasta submasură sau care au primit sprijin prin programul derulat de Agenția Domeniilor Statului (conform legislației în vigoare) dimenisunea minimă trebuie sa fie de 12.000 euro SO si nu trebuie sa depaseasca 100.000 euro SO; ⦁ Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin una din acțiunile eligibile prevăzute prin sub – măsură; ⦁ Solicitantul trebuie să demonstreze asigurarea cofinanțării investiției; ⦁ Viabilitatea economică a investiției trebuie să fie demonstrată în baza documentatiei tehnico-economice; ⦁ Investitia trebuie să respecte Planul Urbanistic Zonal; ⦁ Solicitantul va demonstra, la momentul depunerii proiectului, că a demarat procedura de evaluare de mediu aferenta proiectului propus la momenetul depunerii, iar investiția va fi precedată de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului dacă aceasta poate avea efecte negative asupra mediului, în conformitate cu legislația în vigoare menționată în cap. 8.1; ⦁ În cazul proiectelor de procesare peste 70% din produsele agricole primare care sunt supuse procesării, ca materie primă de bază, trebuie să provină din exploatația agricolă proprie și / sau din exploatațiile membrilor (în cazul formelor asociative). ⦁ În cazul in care proiectul de investiții prevede și investiții în amenajări și/sau echipamente de irigaţii la nivelul fermei, acestea sunt eligibile doar dacă sunt respectate condițiile specifice menționate în secțiunea ”Alte aspecte relevante pentru înțelegerea măsurii.” ⦁ Investițiile în instalații al căror scop principal este producerea de energie electrică, prin utilizarea biomasei, trebuie să respecte prevederile art. 13 (d) din R.807/2014, prin demonstrarea utilizării unui procent minim de energie termică de 10%, ⦁ Investiția va respecta legislaţia în vigoare (mentionată la capitolul Trimiteri la alte acte legislative) din domeniul: sănătății publice, sanitar-veterinar și de siguranță alimentară; ⦁ Solicitantul va demonstra că profitul mediu anual (ca medie a ultimilor trei ani fiscali) nu depășește de 4 ori valoarea sprijinului solicitat; ⦁ În cazul procesării la nivel de fermă materia primă procesată va fi produs agricol (conform Anexei I la Tratat) și produsul rezultat va fi doar produs Anexa I la Tratat. ⦁ În cazul proiectelor din aria de aplicabilitate a ITI Delta Dunării, solicitantul va prezenta avizul de conformitate cu obiectivele SIDD DD. Principii de selecție: ⦁ Principiul dimensiunii exploatației care vizează exploatațiile de dimensiuni mici și medii; ⦁ Principiul potențialului agricol al zonei care vizează zonele cu potențial determinate în baza studiilor de specialitate; ⦁ Principiul asocierii fermierilor care dețin exploații de dimensiuni micii și/sau medii, în cadrul cooperativelor, a grupurilor de producatori sau a organizaţiilor de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare; ⦁ Maturitatea proiectului în sensul documetației aduse la depunere și a sustenabilitatii proiectului din perspectiva aspectelor de mediu și managementul riscului ⦁ Maturitatea solicitantului în sesul vechimii în desfășurarea activității și vechimea întreprinderii ⦁ Utilizarea eficientă a fondurilor în sensul creșterii ratei de cofinanțare cu care contribuie solicitantul ⦁ Principiul accesului la finantare în sensul prioritizării solicitantilor care nu au beneficiat în ultimii 4 ani de fonduri europene pentru dezvoltarea exploatației prin PNDR sM 4.1 și măsura similară din 19.2 ⦁ Principiul produsului cu înaltă valoare adăugată (ex. produse care participă la scheme de calitate recunoscute la nivel național, european) Submăsura 4.1 a - afaceri în pomiculturăBugetul discutat pe anul 2021 este de 122,7 milioane euro, din care: sM 4.1a Înființare / extindere plus condiționare și marketing (componenta secundar) - 70,7 milioane euro, sM 4.1a – condiționare și procesare (componenta secundară) - 32 milioane euro, sM 4.1a – utilaje recoltare (modernizare) - 20 milioane euro. Valoarea sprijinului Ferme mici (4000-11999 euro SO) - 100.000 – achiziții simple, inclusiv utilaje recoltare - 450.000 euro - proiecte complexe Ferme medii (12000-250000 euro SO) - 200.000 euro - achiziții simple, inclusiv utilaje recoltare – 1.500.000 euro - proiecte complexe Ferme mari (peste 250000 euro SO) obținere material de înmulțire și forme asociative - 300.000 achiziții simple, inclusiv utilaje recoltare - 2.000.000 euro - proiecte complexe Intensitatea sprijinului ⦁intensitatea este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile ⦁Pentru fermele mici, medii și pentru obținerea de material de înmulțire și material de plantare fructifer intensitatea se va putea majora, cu 20 de pp, însă rata maximă a sprijinului combinat nu poate depăși 70%, pentru: ⦁Investiţii realizate de tinerii fermieri, de până la 40 de ani, inclusiv, la data depunerii CF (cf art 2 R 1305 sau care s-au instalat in ultimii 5 ani anterior solicitării sprijinului, cf Anexei II a R 1305/2013)* ⦁Investiții legate de operațiunile prevăzute la art 28 și art 29 din R 1305/2013 ⦁Zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, cf. art. 32 Pentru fermele mari intensitatea este de 50%. În cazul formelor asociative intensitatea se va putea majora, cu câte 20 de pp, însă rata maximă a sprijinului combinat nu poate depăși 90%, pentru: ⦁Investiții colective ⦁Investiții legate de operațiunile prevăzute la art 28 și art 29 din R 1305/2013 ⦁Zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, menționate la art 32 Solicitantul poate opta pentru diminuarea intensității de bază cu minim 5 pp.În condiţiile în care solicitantul va opta pentru diminuarea intensităţii de bază, acesta va putea fi punctat la principiul de selecție - Utilizarea eficientă a fondurilor în sensul creșterii ratei de cofinanțare cu care contribuie solicitantul Operațiuni/Acțiuni eligibile pentru sprijin: ⦁ Investiții în înființarea și modernizarea fermelor pomicole, inclusiv în înființarea și reconversia plantațiilor pomicole și modernizarea parcului de mașini și utilaje agricole. ⦁ Investiții în înființarea și modernizarea pepinierelor pomicole, inclusiv în creșterea suprafețelor ocupate de material săditor. ⦁ Inființarea și modernizarea unităților de procesare la nivelul fermelor și investiții în vederea comercializării (precum magazinelela poarta fermei sau rulotele alimentare prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole), doar ca o componentă secundară a proiectului. ⦁ Investiții în producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, cu excepția biomasei (solară, eoliană, cea produsă cu ajutorul pompelor de căldură, geotermală) în cadrul fermei, ca şi componentă secundară în cadrul unui proiect de investiţii sprijinit prin grant, iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu; ⦁ Investiții în instalații pentru producerea de energie electrică și/sau termică, prin utilizarea biomasei (din deșeuri/produse secundare rezultate din activitatea agricolă și/sau forestieră, atât din ferma proprie cât și din afara fermei), ca şi componentă secundară în cadrul unui proiect de investiţii sprijinit prin grant, iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu; ⦁ Înființarea şi/sau modernizarea căilor de acces în cadrul fermei, inclusiv utilităţi şi racordări; ⦁ Investiții în scopul îndeplinirii standardelor comunitare în cazul tinerilor fermieri în conformitate cu art 17 (5) al Reg. 1305/2013 în care sprijinul poate fi acordat pe o perioadă maximă de 24 luni de la momentul instalării. ⦁ Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci în conformitate cu la art 45 (2) (d) din Reg. 1305/2013 Criterii de eligibilitate 1. Solicitantul să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili 2. Investiția să se încadreze în cel puțin una din acțiunile/operațiunile eligibile prevăzute prin sM 3. Solicitantul să demonstreze capacitatea de asigurare a cofinanțarii investiției 4. Viabilitatea economica a investiției să fie demonstrata în baza documentației tehnico economice 5. Investiția va respecta cerințele privind conformarea cu standarde impuse de legislația națională și UE (cf sectiunii Trimiteri la alte acte legislative si cap 8.1). 6. Investitia trebuie să respecte Planul Urbanistic Zonal; 7. Solicitantul va demonstra, la momentul depunerii proiectului, că a demarat procedura de evaluare de mediu, iar investiția va fi precedată de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului dacă aceasta poate avea efecte negative asupra mediului, în conformitate cu legislația în vigoare menționată în cap. 8.1; 8. Investiția trebuie realizată doar în UAT-urile prezente în anexa din Cadrul Național de Implementare aferentă STP și să respecte zonarea speciilor din anexa menționată anterior, exceptând culturile în sere și solarii, plantațiile de goji și dud și pepinierele 9. În cazul înființării și/sau reconversiei solicitantul trebuie să utilizeze, doar material fructifer din categoria biologică certificat sau dintr-o categorie superioară; 10. Pentru pepiniere solicitantul se angajează că materialul rezultat va fi material fructifer sau de înmulțire din categoria biologică certificat sau dintr-o categorie superioară 11. Exploatatia trebuie să respecte dimensiunile economice viabile: o Dimensiunea minimă a suprafeţelor pomicole, inclusiv pepiniere pomicole, deţinute în proprietate sau folosinţă de o exploataţie agricolă trebuie să fie de min 4000 € SO în cazul investiţiilor simple o Pentru investiţiile care presupun reconversie/ înfiinţare plantaţii pomicole/ producerea de material de înmulțire/ material de plantare fructifer dimensiunea economică a exploataţiei agricole trebuie să fie de min 4000 € SO 12. Suprafața înființată/replantată prevăzută prin proiect trebuie să fie echivalentă cu minimum 3000 euro SO pentru toate speciile și sistemele de cultură, inclusiv pepiniere. 13. Contribuția în natură este eligibilă doar cu respectarea condițiilor din art 69 (1) R 1303/2013 14. Dacă proiectul prevede și investiții în sisteme/echipamente de irigaţii la nivelul fermei, acestea sunt eligibile doar cu respectarea condițiilor din secțiunea Alte aspecte relevante pentru înțelegerea măsurii 15. În cazul procesării la nivelul fermei atât materia primă procesată cât și rezultatul procesării trebuie să fie incluse în Anexa I la TFUE. În cazul comercializării, vor fi sprijinite doar produse incluse în Anexa I la TFUE. 16. Investițiile în procesarea la nivelul fermei sunt eligibile doar împreună cu investiții în modernizarea/dezvoltarea fermei (dezvoltarea producției agricole primare), ca și componentă secundară, în scopul adăugării de plus valoare la nivel de fermă, iar minim 70% din materia primă procesată trebuie să provină din exploatația proprie și / sau din exploatațiile membrilor (în cazul formelor asociative). 17. Investițiile în înființarea şi/sau modernizarea instalaţiilor pentru irigaţii şi în producerea energiei din surse regenerabile în cadrul fermei sunt eligibile cu condiția ca acestea să reprezinte o componentă secundară într-un proiect ce are ca scop modernizarea/ dezvoltarea fermei (dezvoltarea producţiei agricole primare). 18. Investițiile în instalații al căror scop principal este producerea de energie electrică, prin utilizarea biomasei, trebuie să respecte art 13 (d) din R 807/2014, prin demonstrarea utilizării unui procent minim de energie termică de 10%, 19. Solicitantul va demonstra că profitul mediu anual (ca medie a ultimilor 3 ani fiscali) nu depășește de 4 ori sprijinul solicitat 20. Investițiile necesare adaptării la standardele UE, aplicabile producției agricole realizate de tinerii fermieri care se instalează pentru prima dată într-o exploatație agricolă se vor realiza în termen de max 24 luni de la data instalării (cf art 17 (5) din R 1305/2013) 21. În cazul proiectelor din aria de aplicabilitate a ITI Delta Dunării, solicitantul va prezenta avizul de conformitate cu obiectivele SIDD DD. Principii de selecție ⦁ Principiul dimensiunii (ferme mici și medii la momentul solicitării sprijinului) - În cazul formelor asociative se va avea în vedere numărul de membri care se încadrează în ferme mici și medii ⦁ Principiul maturității proiectului în sensul documetatiei aduse la depunere, și a sustenabilitatii proiectului din perspectiva aspectelor de mediu și managementul riscului Maturitatea solicitantului în sesul vechimii în desfășurarea activității și vechimea întreprinderii ⦁ Utilizarea eficientă a fondurilor în sensul creșterii ratei de cofinanțare cu care contribuie solicitantul ⦁ Principiul asocierii (investiţiile realizate de organizațiile de producători, grupurile de producători,cooperative și de membrii lor); ⦁ Principiul proprietății (exploatațiile agricole care dețin în proprietate terenurile și plantațiile pomicole supuse reconversiei și / terenul pe care se face înființarea de plantații pomicole); ⦁ Principiul nivelului de calificare (studii superioare în domeniul proiectului; studii medii în domeniul proiectului); ⦁ Principiul vârstei (tinerii de până la 40 ani, inclusiv); ⦁ Principiul înființării și sau reconversiei (investiţii care presupun înființare și sau reconversie) ⦁ Principiul accesului la finantare în sensul prioritizării solicitantilor care nu au beneficiat în ultimii 4 ani de fonduri europene pentru dezvoltarea exploatației prin 4.1a și 19.2 Submăsura 4.2 - procesare de produse agricoleBugetul total discutat pe anul 2021 este de 170 milioane euro. Rata sprijinului public nerambursabil - 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și - 40% pentru alte întreprinderi și nu va depăși: • pentru microintreprinderi și întreprinderi mici: - 800.000 euro/proiect pentru invesțiile noi permise în cadrul fișei - 600.000 euro/proiect pentru celelalte investiții • pentru întreprinderi mijlocii: - 1.200.000 euro/proiect pentru investițiile noi permise în cadrul fișei - 1.000.000 euro/ proiect pentru celelate investiții • pentru alte întreprinderi: - 1.500.000 euro pentru investițiile noi permise în cadrul fișei - 1.200.000 euro pentru celelalte investiții Solicitantul poate opta pentru diminuarea intensității de bază cu minim 5%. În condiţiile în care solicitantul va opta pentru diminuarea intensităţii de bază, acesta va putea fi punctat la principiul de selecție utilizarea eficientă a fondurilor în sensul creșterii ratei de cofinanțare cu care contribuie solicitantul. Operatiuni/Actiuni eligibile pentru suport Investiţii în active corporale din sectorul agro-alimentar pentru: • Înființarea, extinderea și/sau modernizarea, dotarea unităților de procesare plante proteice, inclusiv investiții privind colectarea materie prime, depozitarea materiei prime/produselor finite, marketingul produselor (ex. etichetare, ambalare), precum și investiții pentru comercializarea produselor doar ca o componentă secundară a proiectului; • Extinderea și/sau modernizarea și dotarea unităților de procesare pentru alte produse decât plantele proteice, inclusiv investiții privind colectarea materie prime, depozitarea materiei prime/produselor finite marketingul produselor (ex. etichetare, ambalare), precum și investiții pentru comercializarea produselor doar ca o componentă secundară a proiectului; • Extinderea și/sau modernizarea de rețele locale de colectare, recepție, depozitare, condiționare, sortare și capacități de ambalare, comercializare; • Îmbunătăţirea controlului intern al calităţii și conformarea cu noile standarde impuse de legislația europeană pentru prelucrarea și comercializarea produselor agro-alimentare; • Producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile (solară, eoliană, valorificarea energetică a biomasei, geotermală), a energiei produsă cu ajutorul pompelor de căldură, în cadrul unității în care se desfășoară o activitate eligibilă prin submăsură, exclusiv pentru consumul propriu, doar ca o componentă secundară a proiectului; • Îmbunătățirea eficienţei energetice a clădirilor în care se desfășoară o activitate eligibilă în cadrul submăsurii, doar ca o componentă secundară a proiectului. Investiții în active necorporale pentru: • Organizarea şi implementarea sistemelor de management a calităţii şi de siguranţă alimentară, dacă sunt în legătură cu investiţiile corporale ale proiectului; • Achiziționarea de tehnologii (know‐how), patente şi licenţe pentru pregătirea implementării proiectului; • Achiziţionarea de software, identificat ca necesar în documentația tehnico-economică a proiectului. Criterii de eligibilitate Formele asociative nu vor fi eligibile, conform didcuțiilor din grupul de lucru PNDR. Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin una din acțiunile/operațiunile eligibile prevăzute prin sub - măsură; Investitia trebuie să respecte Planul Urbanistic Zonal; În cazul investițiilor în procesare, 70% din materia primă procesată sau, în cazul investițiilor în rețelele de colectare/depozite, 70% din materia primă colectată/depozitată, trebuie să provină de la terți; Sprijinul va fi limitat la investiții în procesarea produselor agricole incluse în lista cuprinsă în Anexa I la TFUE în scopul obținerii de produse Anexa I; ȋn ceea ce priveşte IF combinat cu grant sunt eligibile exclusiv investiţiile în scopul obținerii de produse Anexa I; Investițiile în instalații al căror scop principal este producerea de energie electrică prin utilizarea biomasei trebuie să respecte prevederile art. 13 (d) din R.807/2014, prin demonstrarea utilizării unui procent minim de energie termică de 10%; Solicitantul trebuie să demonstreze capacitatea de asigurare a cofinanțării investiției; Viabilitatea economică a investiției trebuie să fie demonstrată în baza prezentării documentației tehnico-economice; Solicitantul nu trebuie să fie în dificultate, în conformitate cu legislația în vigoare; Solicitantul va demonstra, la momentul depunerii proiectului, că a demarat procedura de evaluare a impactului preconizat asupra mediului , iar investiția va fi precedată de finalizarea evaluarii impactului preconizat asupra mediului dacă aceasta poate avea efecte negative asupra mediului, în conformitate cu legislația în vigoare menționată în cap. 8.1; Investiția va respecta prevederile legislației în vigoare din domeniul sănătate publică, sanitar-veterinar și siguranță alimentară; Solicitantul va demonstra ca profitul mediu anual (ca medie a ultimilor trei ani fiscali) nu depășește de 4 ori valoarea sprijinului solicitat. În cazul proiectelor din aria de aplicabilitate a ITI Delta Dunării, solicitantul va prezenta avizul de conformitate cu obiectivele SIDD DD. Principiile de selecție • Principiul produsului cu înaltă valoare adăugată (ex. produse care participă la scheme de calitate recunoscute la nivel național, european etc); • Principiul sectorului prioritar în sensul prioritizării sectoarelor cu deficit conform balanței comerciale (procesare carne (detaliat), produse lactate, procesare cereale, colectare, depozitare/procesare legume, cartofi , procesare proteice ) • Principiul maturității proiectului în sensul disponibilității la depunerea proiectului a autorizațiilor /avizelor care să permită demararea acestuia, precum și a sustenabilității proiectului din perspectiva aspectelor de mediu; • Principiul maturității solicitantului în sensul vechimii întreprinderii și a vechimii in desfasurarea activității; • Principiul utilizării eficiente a fondurilor în sensul creșterii ratei de cofinanțare cu care contribuie solicitantul; • Principiul accesului la finantare în sensul prioritizării solicitantilor care nu au beneficiat în ultimii 4 ani de fonduri europene pentru dezvoltarea activității eligibile prin sM 4.2 și a celor similare eligibile prin sM 19.2. Submăsura 4.2a - procesarea fructelorBugetul discutat pe anul 2021 este de 10 milioane de euro la Submăsura 4.2a. Valoarea sprijinului Întreprinderi micro și mici* • Intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși 800000 euro. Întreprinderi mijlocii* • Intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși 1.100.000 euro. Întreprinderi mari* • Intensitatea sprijinului este de 40% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși 1.500.000 euro. *inclusiv producerea de băuturi alcoolice În toate cazurile de mai sus, intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora cu 20 % în cazul investițiilor colective. Solicitantul poate opta pentru diminuarea intensității de bază cu minim 5 pp. În condiţiile în care solicitantul va opta pentru diminuarea intensităţii de bază, acesta va putea fi punctat la principiul de selecție Utilizarea eficientă a fondurilor în sensul creșterii ratei de cofinanțare cu care contribuie solicitantul; Operatiuni/actiuni eligibile pentru sprijin: • Investiţii în active corporale din sectorul de procesare a produselor provenite din sectorul pomicol pentru: • înființarea, extinderea și/sau modernizarea unităților ce procesează materie primă provenită din sectorul pomicol menționată în Anexa I de la TFUE ; • înființarea, Extinderea și/sau modernizarea de rețele locale de colectare, recepție, depozitare, condiționare, sortare și ambalare; • producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile (solară, eoliană, valorificarea energetică a biomasei, geotermală), a energiei produsă cu ajutorul pompelor de căldură, în cadrul unității în care se desfășoară o activitate eligibilă prin submăsură, exclusiv pentru consumul propriu, doar ca o componentă secundară a proiectului; • Îmbunătățirea eficienţei energetice a clădirilor în care se desfășoară o activitate eligibilă în cadrul submăsurii, doar ca o componentă secundară a proiectului ; • Echipamente/utilaje cu un consum redus de energie, precum și alte investiții care contribuie la reducerea emisiilor de GES, necesare pentru desfășurarea activității proprii eligibile prin submăsură. • Extinderea și/sau modernizarea și dotarea unităților de procesare, inclusiv investiții privind marketingul produselor, precum și investiții pentru comercializarea produselor, doar ca o componentă secundară a proiectului • Investiții în active necorporale pentru: • organizarea şi implementarea sistemelor de management a calităţii şi de siguranţă alimentară, dacă sunt în legătură cu investiţiile corporale ale proiectului; • achiziționarea de tehnologii (know‐how), patente şi licenţe pentru pregătirea implementării proiectului; • achiziţionarea de software, identificat ca necesar în documentația tehnico-economică a proiectului. Criterii de eligibilitate • Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili. • Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin una din acțiunile/operațiunile eligible prevăzute prin sub - măsură; • Investitia trebuie sa respecte Planul Urbanistic Zonal (PUZ); • Viabilitatea economica a investiției trebuie să fie demonstrata in baza prezentarii documentației tehnico-economice. • Solicitantul trebuie să demonstreze capacitatea de asigurare a cofinanțarii investiției. • Solicitantul nu trebuie să fie în dificultate, în conformitate cu legislația în vigoare (prezentata in sectiunea Trimiteri la alte acte legislative). • Investiția trebuie facută doar în unitățile teritorial administrative prezente în anexa din Cadrul Național de Implementare aferentă STP, exceptând procesarea căpșunilor și a speciilor cultivate în sere și solarii. • Investiția va respecta prevederile legislației naționale și europene privind normele de siguranță alimentară, sănătate publică și sanitar veterinare (prezente in sectiunea Trimiteri la alte acte legislative). • Solicitantul va demonstra, la momentul depunerii proiectului, că a demarat procedura de evaluare a impactului preconizat asupra mediului , iar investiția va fi precedată de finalizarea evaluarii impactului preconizat asupra mediului dacă aceasta poate avea efecte negative asupra mediului, în conformitate cu legislația în vigoare menționată în cap. 8.1; • Sprijinul va fi limitat la investiții în procesarea produselor agricole incluse în lista cuprinsă în Anexa I la TFUE în scopul obținerii de produse Anexa I și non-Anexa I. Ȋn ceea ce priveşte IF combinat cu grant sunt eligibile exclusiv investiţiile în scopul obținerii de produse Anexa I; • Solicitantul va demostra ca profitul mediu anual (ca medie a ultimilor trei ani fiscali) nu depășește de 4 ori valoarea sprijinului solicitat. • În cazul proiectelor din aria de aplicabilitate a ITI Delta Dunării, solicitantul va prezenta avizul de conformitate cu obiectivele SIDD DD Principii de selecție • Principiul produselor cu valoare adaugată mare (provenite din zone HNV, scheme de calitate naționale și europene); • Principiul maturității proiectului în sensul disponibilității la depunerea proiectului a autorizațiilor /avizelor care să permită demararea acestuia; • Principiul maturității solicitantului în sensul vechimii întreprinderii și a vechimii in desfasurarea activitatii; • Principiul utilizării eficiente a fondurilor în sensul creșterii ratei de cofinanțare cu care contribuie solicitantul; • Principiul accesului la finantare în sensul prioritizării solicitantilor care nu au beneficiat în ultimii 4 ani de fonduri europene pentru dezvoltarea activității eligibile prin sM 4.2a și a celor similare eligibile prin sM 19.2 • Principiul asocierii (investiţiile realizate de grupurile de producători şi cooperativele din sectorul pomicol). Sursa: StartupCafe

16 martie

16 martie, 2021

De interes

Top 5 greșeli care se fac în promovarea anunțurilor

Inafaceri.ro este locul de întâlnire al oamenilor care își doresc să exceleze în domeniul afacerilor. Cu ajutorul aplicației noastre, antreprenorii, fie că sunt sau nu la început de drum, au acces la o serie de oportunități. Zilnic, pe platformă se postează anunțuri de la cei care își doresc să vândă afaceri sau să le promoveze. Însă, de cele mai multe ori, acestea nu devin vizibile sau nu sunt luate în seamă. Noi ne dorim ca toți cei din comunitatea noastră să atingă rezultatele dorite. Tocmai de aceea, am pregătit un mic ghid de utilizare al platformei în care am evidențiat 5 greșeli comise atunci când un anunț este postat: 1. Nu postezi o poză de profil – Pe cât de neînsemnat ar putea părea un astfel de aspect, pe atât de important este. Cifra statisticilor noastre ne-a dezvăluit că anunțurile care nu au poză de profil au vizualizări reduse. Încearcă să încarci o poză sugestivă pentru anunț și care să atragă atenția utilizatorilor. Te poți uita, de asemenea, la celelalte anunțuri postate pentru a avea o privire de ansamblu. 2. Descriere succintă – Înainte de a posta un anunț gândește-te foarte bine la toate detaliile relevante despre afacerea ta. Apoi, integrează-le în secțiunea Descriere pentru a le putea vizualiza toți cei care sunt interesați de anunțul tău. O descriere succintă, care nu relevă toate informațiile despre anunț nu va inspira încredere. La o primă vedere, oamenii vor avea impresia că anunțul nu este unul serios și vor trece mai departe. 3. Nu pui accent pe transparență – Înafaceri.ro este o platformă menită să te ajute să devii un antreprenor de succes. Însă, pentru a putea beneficia de avantajele aplicației noastre, este necesar să fii transparent. Anunțurile pe care le postezi ar trebui să înglobeze atât aspectele pozitive, cât și cele negative. Fără o atitudine corectă și transparentă, anunțurile tale nu vor atinge așteptările dorite. Fă-ți public CUI-ul firmei și trăiește din plin experiența antreprenorială. 4. Nu optimizezi titlul din punct de vedere SEO – Titlul este primul detaliu care este citit și analizat. Tocmai de aceea este foarte important să te gândești la un titlu care să atragă atenția potențialilor cumpărători. Fă un research și utilizează cuvinte cheie care sunt căutate frecvent. Astfel, atât Google, cât și aplicația noastră te vor ajuta să capeți mai multă vizibilitate. 5. Acorzi prea puțină atenție datelor de contact – Uneori, emailul nu este cel mai potrivit pentru a conversa cu cei interesați de afacerea ta. Mesajul primit poate intra în spam, sau îl poți vedea prea târziu. Postarea numărului de telefon este cea mai indicată. Dacă totuși nu dorești ca o astfel de informație personală să devină publică utilizează un alt telefon. Greșeala este mama învățăturii. Nimic nu poate ieși perfect din prima, însă cu dorința de cunoaștere și puțină perseverență totul devine posibil. Încearcă să eviți cele 5 greșeli menționate mai sus și cu siguranță anunțurile tale vor căpăta mai multă atenție! InAfaceri.ro ti-a pregatit Pachete de Promovare accesibile menite sa sporeasca vizibilitatea anuntului tau intr-un mediu de afaceri.

21 ianuarie

21 ianuarie, 2021

De interes

673 milioane lei pentru Start-Up Nation

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului dispune de 673 milioane de lei pentru achitarea plăților restante către antreprenorii ediției 2018 a programului Start-Up Nation, a anunțat ministrul Claudiu Năsui, în cadrul unui interviu acordat economedia.ro: „Am cerut și am primit o sumă foarte mare până la urmă de la ministerul Finanțelor – 673 milioane de lei pentru a face plăți din urmă”. Întrebat dacă acești bani acoperă întreaga sumă datorată antreprenorilor, ministrul Năsui a explicat că suma totală este de 800 milioane lei, însă aceste aproape 700 milioane de lei „sunt în regulă, până la rectificarea bugetară. Deocamdată nu putem să facem altceva, mai ales într-un an de constrângeri bugetare grele. […] Speranța mea este să reușim să plătim lucrurile acestea din urmă”. În ceea ce privește lansarea unei noi ediții în cursul acestui an, ministrul a declarat: „În secunda aceasta vreau să mergem mai degrabă pe partea aceasta de instrumente financiare și lucruri care sunt finanțate prin PNRR (n.r Planul Național de Redresare și Reziliență) și prin fonduri europene. Cred că e mult mai sănătos pentru economie așa”. Urmariţi toate programele de finanţare active în secţiunea noastră de finanţări

18 martie

18 martie, 2021

De interes

Comunicat de Presa - Oferta pentru IMM-uri

InAfaceri.ro oferă spațiu publicitar pentru publicarea comunicatelor de presă foto/text și a anunțurilor necesare în cadrul proiectelor finanțate prin ajutoarele de stat din Măsura 2 - Granturi de capital de lucru si Masura 3 – Granturi pentru investitii. Anunturile/comunicatele de presa vor fi publicate in sectiunea Noutati pentru vizibilitate sporita atat pe site-ul Web cat si pe Aplicatia Mobila În conformitate cu art. 6.12. din Procedura de implementare a măsurii “Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor”, toate proiectele cu valoarea grantului mai mare de 10.000 euro sunt obligate să realizeze cel puțin un Anunț/Comunicat de presă privind începerea și finalizarea proiectului din procedura de implementare a măsurii 2, instituită prin OUG nr 130/2020. Descarca AICI modelul de comunicat de presa Conținutul și elemente grafice pentru identitatea vizuală cerute de regulamente, la publicarea anunțurilor/comunicatelor de presă, vor fi furnizate de client. Pentru publicarea de anunțuri/comunicate pe inafaceri.ro, se poate trimite solicitare la office@inafaceri.ro

07 ianuarie

07 ianuarie, 2021

Planul National de Reziliență: 11 Finanțări pentru Firmele Romanești

Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) detaliat transmis de Guvern la Comisia Europeană prevede 2,2 miliarde de euro pentru finanțarea companiilor private, inclusiv cu fonduri nerambursabile pentru digitalizare, dar IMM-urile mai au de așteptat pentru a primi banii. Startupcafe.ro prezintă 11 surse de finanțare pentru firme, prin PNRR. Au aparut acum sunt și unele detalii, inclusiv calendarul de implementare, referitoare la cum vrea guvernul să împartă banii de redresare și reziliență destinați mediului de afaceri. În total, până în anul 2026, România are la dispoziție 29,2 miliarde de euro prin PNRR, din care 14,2 miliarde de euro sub formă de fonduri nerambursabile și 15 miliarde de euro ca împrumuturi cu dobânzi mici. Lista liniilor de finanțare pentru antreprenori: 1. Schema de ajutor pentru digitalizarea IMMÎncă de anul trecut Guvernul (Orban) s-a lăudat că va acorda ajutoare de până la 100.000 de euro fiecare, în sumă totală de 100 de milioane de euro, microîntreprinderilor și firmelor mici și mijlocii (IMM) non-IT pentru a-și cumpăra calculatoare, softuri și altele necesare digitalizării. Programul de digitalizare a IMM trebuia să fie finanțat din Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, dar nu a mai pornit. Acum, Guvernul Câțu a prevăzut în PNRR alte scheme de digitalizare a IMM. În document, regăsim Investiția 2.2. Scheme de ajutor pentru sectorul privat, din care face parte Măsura 1: Schemă de minimis și schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării-urilor. În anul 2026, 3.000 de IMM-uri vor fi digitalizate cu fonduri din PNRR - susține guvernul. Vor fi 3 tipuri de fonduri nerambursabile pentru digitalizarea IMM. Să le luăm pe rând: A. Investiții în tehnologii avansate - ajutoare de stat Buget total: 100 milioane euro. Banii vor ajunge pentru 69 de IMM-uri, care vor primi ajutoare de stat să creeze tehnologi avansate. Aceste ajutoare de stat vor fi, la rândul lor de 2 feluri: Un buget de 80 de milioane de euro va fi alocat pentru proiecte finanțate cu câte 1,2 milioane de euro în medie: inteligență atificială, date și cloud computing, blockchain și internet of things, realitate virtuală și augmentată etc.Un buget de 20 milioane euro va fi alocat pentru proiecte de câte 10 milioane de euro în medie (vor fi 2 proiecte, probabil): High Performance Computing and Quantum Computing. Schema de ajutor de stat va fi gestionată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și contractele de finanțare vor fi încheiate în trimestrul al doilea al anului 2022. B. Digitalizarea IMM-urilor - ajutoare de minimis Un buget de 180 de milioane de euro va fi folosit adoptarea unor tehnologii digitale. La o valoare medie a proiectului de 65.000 euro/întreprindere (valoare minimă este de 30.000 euro, iar valoarea maximă este 100.000 euro), se vor finanța 3.077 proiecte Banii vor fi folosiți pentru investiții precum: comerț electronic, activități economice electronice și procese economice în rețea, centre de inovare digitală, laboratoare vii, antreprenori web și start-up-uri în domeniul TIC, B2B. Veste rea: conform calendarului de implementare, contractele de finanțare vor fi încheiate în trimestrul al patrulea al anului 2024. Astfel, firmele vor mai avea de așteptat mult după banii de digitalizare, dacă MIPE renunță definitiv la programul de digitalizare a IMM inițiat de fosta guvernare Orban, care are deja un proiect de ghid al solicitantului scos în consultare publică de luni de zile. C. Competențe digitale Un buget de 20 milioane euro va fi folosit pentru servicii și aplicații TI dedicate competențelor digitale și incluziunii digitale. Aici vor fi, probabil organizate cursuri de formare IT pentru angajați, inclusiv cu efect în zona de egalitate de gen. 2. Ajutor pentru listarea firmelor la bursăPNRR prevede și o schemă de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursă. Va fi alocat un buget total de 35 de milioane de euro, din care statul vrea să acorde ajutoare de minimis de câte 200.000 de euro pentru susținerea procedurilor de listare a companiilor la bursă (Bursa de Valori București), precum și ajutoare de minimis de 25.000 de euro pentru susținerea procedurilor de listare a IMM-urilor pe piața alternativă (AeRO). 280 de firme sprijinite pentru listare la bursă până în anul 2026. 3. Investiții semnificative în producțieAici vorbim despre o schemă de ajutoare de stat existentă, în baza HG 807/2014, pentru companiile care fac investiții semnificative în economia României. Prin PNRR se va suplimenta cu 100 de milioane de euro această schemă, care va fi orientată în special către inovare și noi tehnologii aplicate în zona de producție. Reamintim că, în prezent, această schemă prevede investiții de cel puțin 1 milion de euro, cu intensitate a sprijinului de 50%. Schema este administrată de Ministerul Finanțelor. 4. Ajutoare de stat pentru securitate cibernetică și tehnologii avansatePNRR mai prevede un buget de 100 milioane euro pentru o schemă de ajutor de stat pentru investiții în digitalizare, tehnologii avansate și securitate cibernetic, aflată în pregătire la Ministerul Finanțelor. 5. Investiții inovative în microelectronicăAlte 250 de milioane de euro vor fi alocate din PNRR la Investiția 3 - Investiții inovative în microelectronică. Aceste fonduri vor fi folosite pentru dezvoltarea de programe de asistență pentru companiile active în dezvoltarea sitemelor embeded eficiente din punct de vedere energetic, pentru 4 centre Digital Innovation Hubs în tehnologii avansate de componente și sisteme microelectronice și pentru crearea unui centru național de tehnologii avansate, specializat în subiecte/etape tehnologice specifice și micro-producție. 6. Investiții de capital de riscÎn cadrul Investiției 2.1. „Instrumente financiare pentru sectorul privat” va fi prevăzută și Măsura 3 pentru IMM-uri si mid-caps: „Fondul de fonduri de capital de risc pentru Redresare”. Fondul de fonduri va primi va avea alocat un buget total de 400 de milioane de euro, pentru investiții de capital de risc și va fi implementat cu sprijinul Fondului European de Investiții (FEI). Acești bani vor fi distribuiți către 100 de manageri de fonduri, care vor acorda investiții firmelor românești. Banii vor fi împărțiți în 3: A. Fonduri de capital de risc pentru întreprinderi mici și mijloci - buget total de 200 de milioane de euro. Banii vor fi investiți pentru dezvoltarea comercială și internaționalizarea IMM-urilor, inclusiv investiții productive. B. Fonduri de capital de risc pentru midcaps (companii cu până la 3.000 salariați) - 150 milioane euro. Banii vor fi investiți în sprijinirea întreprinderilor mari prin instrumente financiare, inclusiv investiții productive. C. Fonduri de infrastructură - 50 milioane euro. Se vor face investiții în renovarea fondului locativ existent în vederea creșterii eficienței energetice, energia din surse regenerabile, TIC (rețea în bandă largă de foarte mare), alte infrastructuri sociale care contribuie la incluziunea socială. În funcție de mărimea firmelor, investițiile de capital de risc acordate de fondurile de investiții care se vor crea vor fi următoarele: 50.000-200.000 euro pentru start-up-uri.200.000 – 3.000.000 euro pentru companii în stagii incipiente de creștere.3.000.000 – 5.000.000 pentru întreprinderi în etape avansate de creștere.peste 5.000.000 pentru midcaps.5.000.000 – 20.000.000 pentru proiecte de tip energie regenerabilă sau biomasă.Fondurile de investiții vor opri părți sociale/pachete de acțiuni din firmele finanțate, iar veniturile din vânzarea acestor participații se vor întoarce în Fondul fondurilor pentru noi investiții. 7. Garanția de portofoliu pentru ReziliențăPNRR va acorda și garanții publice de 80% la credite bancare destinate IMM-urilor. Un astfel de instrument financiar este Garanția de portofoliu pentru Reziliență, care va primi 300 de milioane de euro prin PNRR. Beneficiarii acestor garanții vor fi firmele mici și mijlocii și companiile mari cu maximum 500 de angajați. Nu se știe când ar putea să pornească acest instrument financiar, pentru că depinde de momentul când va fi semnat cu Fondul European de Investiții (FEI). 8. Garanția de portofoliu pentru Acțiune climaticăTot în cadrul instrumentelor financiare va fi și Garanția de portofoliu pentru Acțiune climatică, pentru care se prevede un buget de 200 de milioane de euro din PNRR. Beneficiarii vor fi IMM-urile și companiile mari cu maximum 500 de angajați, care vor putea obține astfel împrumuturi cu garanții de 80% de tip capital de lucru, linii de credit, credite de investiții, leasing. Investițiile vor viza acțiuni climatice, cum ar fi, de exemplu, sisteme de creștere a eficienței energetice. 9. Banca Națională de DezvoltareO altă reformă prevăzută de PNRR este crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare, o idee mai veche care aparținea fostului ministru PSD-ist Eugen Teodorovici, dar care nu s-a mai realizat. Prin PNRR se vor asigura fonduri europene de numai 10 milioane de euro, iar statul român va asigura 3 miliarde de lei (peste 600 de milioane de euro) pentru capitalul social al BND. Această bancă de stat, care va trebui autorizată de BNR să funcționeze, ar urma să ajute IMM-urile cu împrumuturi, să sprijine absorbția fondurilor europene, să administreze fonduri de investiții și așa mai departe. BND ar urma să preia personal de la Eximbank și de la Ministerul Finanțelor. 10. Investiții de capital de risc de max. 200.000 EUR prin FNGCIMMVa fi înființat un Fond de Capital de Risc, gestionat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM). La rândul său, FNGCIMM ar urma să fuzioneze cu viitoare Bancă Națională de Dezvoltare. Din noul Fond de Capital de Risc (FCR) vor fi acordate investiții pentru start-up-uri și scale-up-uri, inclusiv inovatoare, „la un cost corect”. Mai concret, noul FCR va acorda IMM-urilor investiții de maximum 200.000 de euro fiecare, în schimbul a maximum 30% din părțile sociale ale firmelor beneficiare. Deciziile de investiție vor fi luate de un Comitet de Investiții, organism independent de FNGCIMM. 15 angajați ai FNGCIMM se vor ocupa de noul Fond de Capital de Risc. 11. Fonduri pentru IMM din industrieUn buget de 100 de milioane de euro va fi alocat la Investiția 5: „Schemă de stimulare a eficienței energetice în industrie”, pentru firmele mici și mijlocii (IMM) și firmele mari din sectorul producției industriale. Schema va fi activată în urma unui studiu privind necesarul din piață și tehnologiilor optime, derulat în 2021, urmând să fie aplicată începând cu 2022. Ministerul Energiei va lansa apeluri de proiecte distincte pentru IMM și firme mari, astfel încât cele două categorii de companii să nu concureze în același apel. Unul din criteriile de selecție va fi valoarea cofinanțării, astfel încât „să fie stimulați antreprenorii care au dorința și capacitatea de a finanța parte din efortul eficientizării energetice pe cont propriu”. Principalele investiții finanțabile vor fi: Înlocuirea echipamentelor la nivelul operatorilor economici, retehnologizarea și modernizarea sistemelor de producție, contorizarea si optimizarea consumului de energie al operatorilor economici.Achiziția de platforme digitale de centralizare a datelor de consum/ reducerea consumului/monitorizarea indicatorilor pentru fiecare echipament individual la nivelul operatorilor/ ramurii de activitate/digitalizare și trasfer date la distanță. Raportare Auditori energetici. Raportare Manageri energetici. Raportare operatori economici.Asigurarea încălzirii – răcirii în cadrul operatorilor economici prin sisteme alternative de producere a agentului termic și energiei electrice, inclusiv prin panouri solare instalate pe acoperișuri sau prin alte măsuri de eficientizare propuse de auditorul energetic. Mai multe detalii, în darftul de PNRR transmis de Guvern la Comisia Europeană, pentru aprobare: Verifică secțiunea noastră de finanțări pentru mai multe detalii sau contacteaza-ne pentru consultanta pe finantari@inafaceri.ro

04 iunie

04 iunie, 2021

1 Iunie 2021, se lansează un nou apel al programului Start ONG 2021!

Marți, 1 Iunie, va fi lansat un nou apel al programului Start ONG 2021, finanțat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow. Formularul de aplicație va fi disponibil pe www.startong.ro, la secțiunea „Înscriere”, începând cu ora 09:00. Pentru al treilea an la rând, programul Start ONG oferă finanțări ONG-urilor mici sau recent înființate, din întreaga țară, instituțiilor publice din sfere precum educația (grădinițe, școli, licee) și cu rol social (cantine, centre pentru persoane vârstnice și copii), dar și grupurilor informale. Acestea pot obține finanțări de până la 10.000 de euro fiecare. În luna iunie, ca în fiecare lună, organizațiile pot aplica pentru unul dintre cele 3 praguri de finanțare: pragul I, cu o valoare de până la 1.000 de euro;pragul II, cu o valoare cuprinsă între 1.000 și 5.000 de euro;pragul III, cu o valoare cuprinsă între 5.000 și 10.000 de euro. Pentru mai multe detalii puteți consulta rubrica noastră de finanțări. Sursa: Facebook Start ONG

28 mai

28 mai, 2021

Ghidurile mult așteptate publicate de AFIR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat astăzi, în consultare publică, ghidurile solicitantului pentru mai multe submăsuri care vor fi lansate în perioada 2021-2022. Este vorba despre ghidurile solicitantului pentru submăsurile următoare: 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activităţi neagricole în zone rurale 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici 6.4 – Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole Toate ghidurile publicate de AFIR pot fi consultate aici: Ghidul Solicitantului Submăsura 6.1 - CONSULTATIV Ghidul Solicitantului Submăsura 6.2 - CONSULTATIV Anexe 7, 8, 9 GS CONSULTATIV aferente Submăsurii 6.2 Ghidul Solicitantului Submăsura 6.3 - CONSULTATIV Ghidul Solicitantului Submăsura 6.4 - CONSULTATIV Anexe 7, 8, 9 GS CONSULTATIV aferente Submăsurii 6.4 Graţie parteneriatelor cu Termene.ro şi PrimeDash, echipa InAfaceri.ro iţi oferă servicii profesionale complete de elaborare, depunere şi implementare a proiectelor! Verifică secțiunea noastră de finanțări pentru mai multe detalii sau contacteaza-ne pentru consultanta pe finantari@inafaceri.ro

20 mai

20 mai, 2021

AFIR a lansat primele Ghiduri pentru fonduri europene în 2021

Agrotv relatează azi ca Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a lansat în consultare publică Ghidurile solicitantului pentru fonduri europene pentru mai multe submăsuri care vor fi deschise în perioada de tranziție 2021-2022. Este vorba despre submăsurile 9.1, 4.2, 16.4 și 16.4a. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că, în perioada următoare, agenția va publica și celelalte Ghiduri, în variantă consultativă, pentru măsurile din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală ce vor fi lansate în perioada de tranziție. Astfel, potențialii beneficiari vor putea vedea toate condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a primi finanțare. ”În acest moment, sunt publicate Ghidurile Solicitantului consultative aferente submăsurilor 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea /marketingul produselor”, 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, 16.4/ 16.4a „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectoarele agricol şi pomicol”, precum și Anexa – Listă specii plante eligibile pentru investiții noi/ extindere/ modernizare plante proteaginoase – aferentă Ghidului Solicitantului sm 4.2”, se arată în comunicatul MADR. Documentele mai sus menționate sunt publicate în variantă consultativă pe pagina principală de internet a AFIR, conform normelor legale în vigoare, o perioadă de 15 zile, timp în care toți cei interesați de fonduri europene pot transmite observații sau sugestii de îmbunătățire acestor documente atât pe adresa poștală a AFIR, cât și pe adresa de e-mail: consultare@afir.info. Ulterior expirării termenului legal de 15 zile, timp în care AFIR primește propuneri, sugestii sau observații, Ghidurile Solicitantului aferente submăsurilor mai sus menționate vor fi mutate de pe pagina principală a portalului AFIR în paginile special create și dedicate fiecăreia dintre aceste submăsuri. Aceeași modalitate de publicare va fi aplicată și pentru următoarele Ghiduri aferente măsurilor pe fonduri europene ce vor fi lansate în perioada de tranziție. Pentru a consulta ghidurile publicate până acum, CLICK AICI.

14 mai

14 mai, 2021

2,2 miliarde de euro pentru antreprenorii din România

Echipa inAfaceri.ro te ține mereu la curent cu finanțările disponibile pentru afacerea ta! Verifică secțiunea noastră de finanțări pentru mai multe detalii. Startupcafe ne informează cu privire la noi surse de finanțare pentru antreprenori, fiind vizate și fonduri pentru digitalizarea afacerilor. Firmele din România vor avea la dispoziție 8 tipuri de surse de finanțare, în valoare totală de 2,2 miliarde de euro, din noile fonduri europene care vor fi alocate prin viitorul Plan Național de Reziliență și Recuperare (PNRR), a informat joi Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Aici va intra și Programul de Digitalizare a IMM, promis de aproape un an de către autorități. Joi, după discuțiile pe care le-au avut la Bruxelles premierul Florin Cîțu și ministrul Cristian Ghinea cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, MIPE a emis o listă de „exemple de investiții pe componentele mature” care ar urma să fie finanțate prin PNRR. Pentru firme, sunt alocați 2,2 miliarde de euro. Banii vor fi accesați mai ales sub formă de credite bancare cu garanții de stat și de investiții acordate de fonduri de capital de risc în schimbul unor părți sociale din firmele beneficiare. Dar vor fi și fonduri nerambursabile. Iată cum vor fi alocați cei 2,2 miliarde de euro pentru mediul privat: Instrumentele financiare cu intermediari instituții financiare (BEI,FEI și foarte probabil și BERD):Garanții de portofoliu pentru solvabilitate, acțiune climatică și eficiență energetică - circa 550 milioane euro pentru IMM-uri și mid-capsInstrument de capital de risc pentru IMM-uri - circa 500 milioane euro pentru IMM-uri și mid-capsFond de Fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes - circa 300 milioane euro pentru întreprinderi mari. Pe lângă cele intermediate de BEI,FEI și BERD, vor mai exista diverse scheme de granturi în cadrul diferitelor componente: Digitalizarea IMM-urilor - fonduri nerambursabile, schemă administrată de MIPE - circa 200 milioane euroO măsură de sprijin pentru listarea la bursă a companiilor românești: circa 35 milioane euro. Implementată de MIPE, cu sprijinul Bursei de Valori București.Diverse scheme de sprijin pentru stimularea competitivității, cu accent pe inovare și crearea de tehnologie digitală: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Cercetării, Inovării și DigitalizăriiDiverse scheme de sprijin pentru promovarea de energii regenerabile: circa 200 milioane euro (suma este în negociere la acest moment). Implementată de Ministerul EnergieiDiverse scheme de sprijin pentru investiții semnificative, în special în zona de inovare și noi tehnologii aplicate în zona de producție: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Finanțelor Programul de digitalizare a IMM - fonduri pentru firme, să-și cumpere calculatoare Microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii din România vor putea obține, până la urmă, fonduri europene pentru digitalizare, dar mai au totuși de așteptat. Așa cum se vede în lista emisă de MIPE, se vor aloca circa 200 de milioane de euro prin viitorul PNNR pentru digitalizarea IMM-urilor. Acestea vor fi fonduri nerambursabile, alocate printr-o schemă administrată de MIPE. Pe StartupCafe.ro am atenționat asupra faptului că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu a operaționalizat nici după aproape un an Programul de Digitalizare a IMM, de 100 de milioane de euro, prin care fosta guvernare Orban a promis firmelor mici și mijlocii, înainte de alegeri, că le va acorda fonduri nerambursabile de câte 30.000-100.000 de euro, să-și cumpere echipamente IT și softuri. Acea măsură de digitalizare era prevăzută să se finanțeze din fondurile europene curente, prin Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020, un program existent. Dar acum noua guvernare Cîțu vrea să schimbe sursa de finanțare de pe POC 2014-2020 pe PNRR, care abia urmează să fie transmis de România la Comisia Europeană, la finalul lunii mai 2021, pentru aprobare. Comisia Europeană va avea la dispoziție 2 luni pentru a lua o decizie asupra propunerii României de PNRR, iar apoi mai este un termen de încă o lună pentru statele membre, până la definitivarea planurilor naționale prin care se absorb fondurile de redresare și reziliență. Prin urmare, abia de prin octombrie 2021 vor începe să intre primii bani PNRR în economia românească, iar firmele care așteptau banii de calculatoare și softuri mai au de așteptat. Fondurile europene PNRR: ce va face România cu banii UE În total, Uniunea Europeană a alocat fonduri de 750 de miliarde de euro prin NextGenerationEU - un instrument temporar de redresare din criza COVID-19. Aici este inclusă celebra Facilitate de recuperare și reziliență (RRF), de circa 670 miliarde de euro. Acești bani cuprind fonduri nerambursabile și credite cu dobânzi avantajoase și vor fi distribuiți statelor membre în următorii 4 ani prin planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR). Prin Planul nostru de redresare și reziliență (PNRR), România ar trebui să ia 29 de miliarde de euro, din care puțin mai mult de jumătate reprezintă creditele, iar restul, fondurile nerambusrabile. În acești 29 de miliarde de euro intră cei 2,2 miliarde de euro destinați firmelor. În urma întâlnirilor de la Bruxelles, MIPE spune că „România a ajuns la un acord cu oficialii Comisiei Europene privind reformele și investițiile majore care vor fi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență”. Reforme majore care vor fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, conform MIPE: Reforma pensiilor - o reformă majoră care va asigura un nivel adecvat pentru cei cu venituri mici și de asemenea sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu și lung.Reforme în politica fiscală - adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget din impozite, optimizarea cheltuielilor și pentru a asigura aplicarea cadrului fiscal.Companiile cu capital de stat - revizuirea cadrului legislativ pentru aceste companii pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă și pentru a asigura respectarea strictă a acestor reguli, monitorizare centralizată eficientă și control cu accent pe performanță.Salarizarea în administrația publică - revizuirea sistemului pentru a evita eventuale creșteri bruște ale cheltuielilor cu salariile.Banca Națională de Dezvoltare - crearea și operaționalizarea acestei bănci.Administrație publică - un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice și un sistem îmbunătățit de promovare, inclusiv pentru funcții de management.Justiție - modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție.Transport fără emisii de carbon - introducerea principiilor taxării verzi, un nou sistem de taxare pentru drumuri, promovarea transportului cu emisii zero.Energie Regenerabilă - promovarea eliminării treptate a cărbunelui din mixul energetic și creșterea contribuției din energii regenerabile, sprijin pentru producția de hidrogen și baterii și o reformă a pieței de energie electrică. Alte reforme sectoriale: Venitul minim de incluziune (VMI), Prevenție și îngrijire medicală primară, Creșterea ratelor de reciclare, Dialog social sporit, Îmbunătățirea Guvernanței Locale, Cadru îmbunătățit al achizițiilor publice. Pe lângă cei 2,2 miliarde euro pentru mediul de afaceri, MIPE dă și alte „exemple de investiții pe componentele mature”: Educație : 3,7 miliarde euro Rezultate așteptate: 10.000 de laboratoare2.000 de microbuze verzi achiziționatepeste 80.000 de săli de clasă dotate cu mobilier50 de unități de învățământ nou construite Sănătate - 2,5 miliarde euro Rezultate așteptate: Construcția și/sau dotarea a 200 de centre comunitare3000 de cabinete medici de familie100 de cabinete de planificare familială Alte componente „în fază avansată de negociere”, conform MIPE: Rezultate așteptate: Împăduriri, combaterea tăierilor ilegale de păduri și biodiversitate: 1,4 miliarde euroTransport - 8,5 miliarde euroFondul pentru Valul renovării – 2,2 miliarde euro

14 mai

14 mai, 2021

Fonduri europene 2021 – Data lansării submăsurilor 4.1, 4.1a, 4.2 și 6.1

Fermierii care vor să acceseze fonduri europene în anul 2021 așteaptă lansarea sesiunilor de depunere a proiectelor, însă până în momentul de față, instituțiile abilitate nu au oferit niciun anunț oficial în acest sens. Cu toate acestea, în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, consultantul Marian Vișu-Iliescu a oferit câteva informații exclusive, pe surse, privind lansarea unor submăsuri de mare interes pentru fermierii români. Potrivit consultantului, sesiunile pentru măsurile 4.1, 4.1a și 4.2 ar urma să se lanseze în luna iulie, cel mai probabil din prima zi a lunii. În privința submăsurii 6.1 – instalarea tinerilor fermieri, aceasta ar putea să se lanseze ori în același timp cu celelalte măsuri menționate, ori cu o jumătate de lună mai devreme. ”Sursele mele chiar astăzi mi-au spus că putem discuta de luna iulie. Dacă nu toate măsurile, măcar cele pe partea de investiții. Tot ce înseamnă 4.1, 4.1a, 4.2 sigur vor fi lansate în iulie. Iar submăsura 6.1 – instalarea tinerilor fermieri, încă este în discuție dacă să fie lansată pe 15 iunie sau tot 1 iulie”, a precizat consultantul Marian Vișu-Iliescu pentru AGRO TV. Le reamintim fermierilor interesați de fonduri europene sumele disponibile pentru fiecare submăsură menționată: sM4.1 “Investiții în exploatații agricole”: 760 mil. euro alocare publică (CFM) pentru componentele: achiziții simple si echipamente de irigații în fermă: 125,00 mil. eurovegetal (condiționare, procesare în fermă și marketing): 55,00 mil. eurozootehnic (condiționare, procesare în fermă și marketing): 55,00 mil. eurotineri fermieri (achiziție utilaje – vegetal și zootehnic): 75,00 mil. eurozootehnie (producție primară, condiționare și marketing) NAȚIONAL: 240,00 mil. eurozootehnie (producție primară, condiționare și marketing) – MONTAN: 60 mil. euro legume (inclusiv în spatii protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing): 100,00 mil. euro legume, cartofi (condiționare, procesare și marketing): 50,00 mil. eurosM4.1a “Investiții în exploatații pomicole”: 122,70 mil. euro alocare publică (CFM)sM4.2 “Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul produselor agricole”: 140,00 mil. euro alocare publică (CFM)sM4.2a “Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul produselor din sectorul pomicol “: 10 mil. euro alocare publică (CFM)sM6.1 “Instalare tineri fermieri”: 100,00 mil. euro fonduri EURO Pentru redactarea si depunerea proiectelor: finantari@inafaceri.ro sursa: agrotv

06 mai

06 mai, 2021

Situația plăților pe diverse programe

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a declarat Joi pe pagina personală de Facebook că ministerul pe care îl conduce lucrează în ritm accelerat pentru plata datoriilor curente: "În ministerul economiei avem spor la plata datoriilor statului către firme cărora li s-au promis bani în anii trecuți. Pentru Start-up Nation datoriile datează din 2018. La începutul anului aveam 873 de milioane de lei de plată. Am reușit să prindem în bugetul pe anul acesta 642 de milioane de lei pentru plata datoriilor. Și în doar o singură lună, de când avem și buget pe anul 2021 și s-a înființat oficial ministerul, am reușit să plătim aproape 150 de milioane de lei. Banii vor ajunge într-un ritm bun la beneficiari. Din păcate nici aceștia nu sunt suficienți, dar mai încercăm să găsim la rectificare alți bani. Măsura 2 este una dintre cele mai grele provocări a ministerului. Am găsit măsura cu finanțare europeană de 265 de milioane de euro, dar cu un OUG dat în 18 noiembrie 2020 care promitea 765 de milioane de euro. Deci 500 de milioane de euro din bani europeni în plus pe care nu-i aveam și nu-i avem nici acum. Cu toate acestea am deblocat măsura și până la 1 mai vom avea deja plăți efectuate efective de 467 de milioane de euro, adică aproape dublu bugetului inițial. Mai avem o parte din suma lipsă de acoperit, dar alături de ministrul fondurilor europene, Cristian Ghinea, facem eforturi consistente, și lucrăm în fiecare zi să găsim o soluție agreată de Comisia europeană pentru a putea aduce cât mai rapid și restul de finanțare. Măsura 3 va fi reluată de îndată ce avem finanțare pentru ea. Pentru procesul deja început, suspiciunile de fraudă au fost confirmate și de DNA care a început deja urmărirea penală in rem. Acum așteptăm programarea React EU pentru a semna contractul cu ministerul fondurilor europene prin care ea să poată fi finanțată. Acoperim cât se poate de repede tot ce a promis statul român în trecut pe hârtie. Despre alte proiecte mari ale ministerului veți afla în perioada următoare. Paște luminos și sărbătoare cu bucurie alături de cei dragi!"

29 aprilie

29 aprilie, 2021

Se elimină pensiunile de la finanţările pentru afaceri non-agricole in mediul rural

StartupCafe.ro relatează astăzi, că Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a confirmat decizia ministerului de a elimina pensiunile de la finanțările pentru afaceri non-agricole în mediul rural, pe perioada 2021-2022, el reclamând că unii dintre beneficiarii de fonduri UE au scos pensiunile din circuitul turistic și le-au transformat în locuințe pentru familiile lor. Așa cum a mai relatat, Ministerul Agriculturii urmează să lanseze în a doua jumătate a anului 2021 noi apeluri de proiecte pentru fondurile europene din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Printre acestea se numără și mult-așteptatele submăsuri 6.2 și 6.4, prin care se obțin până la 70.000 de euro, respectiv 200.000 de euro pentru afaceri non-agricole în mediul rural. Pe perioada tranzitorie 2021-2022, care va face trecerea la ciclul financiar 2021-2027, pensiunile vor fi excluse de la finanțare. „În această perioadă de tranziție scurtă, de doar 2 ani, nu am pus în măsuri și pensiunile pentru că vrem să redefinim zona turistică. Prea multe pensiuni sunt făcute în zona periurbană, prea mulți bani s-au dus în zone care nu au nimic de a face cu turismul. Oamenii și-au făcut case în satele din jurul orașelor și nu au nimic de a face cu turismul și atunci va trebui să redesenăm această zonă turistică și, din 2023, o să punem iarăși bani pentru agropensiuni. Banii nu au ajuns în zonele turistice, unde era nevoie, la mine în Florești (lângă Cluj-Napoca) e plin de pensiuni care s-au transformat în case” - a explicat minstrul Oros, chestionat de StartupCafe.ro. Ministrul Agriculturii a precizat, însă, că pensiunile vor fi reintroduse la finanțare din anul 2023, cu o redefinire a condițiilor de finanțare. De asemenea, el a explicat și motivul pentru care a alocat doar 140 de milioane de euro la apelul de proiecte pentru submăsura 4.2- procesare de produse agricole și a pus 760 de milioane de euro la submăsura 4.1 - investiții în exploatații agricole. „Submăsura 4.2 se referă la procesare ași marketingul produselor agricole, unde am pus 140 de milioane pentru că acolo poate aplica oricine.În schimb, pe submăsura 4.1 nu pot aplica decât producătorii primari. Ideea noastră este de a lega producătorul primar de partea de depozitare și procesare pentru ca el să devină mai puternic în acest lanț valoric. Pentru că, altfel, cine are depozitarea și procesarea tot timpul să dicteze prețul, iar micul fermier o să fie falimentar. De aceea am pus 760 de milioane de euro pe submăsura 4.1 care înseamnă integrarea la nivel de fermă și la măsura 4.2, unde oricine poate să facă procesare, am pus doar 140 de milioane de euro”. Pentru perioada de tranziție, la Ministerul Agriculturii, România are alocate fonduri UE de 6,2 miliarde de euro, din care 3 miliarde de euro sunt pentru plățile directe pe suprafață sau pe număr de animale, iar 3,2 miliarde de euro sunt destinate proiectelor din agricultură și dezvoltarea rurală. Proiectele de ghiduri ale solicitantului urmează să fie lansate în consultare publică după ce Ministerul Agriculturii va primi ultimele observații de la Comisia Europeană. „Sper ca aceasta să fie ultima săptămână” - a spus Oros. Ministrul Agriculturii a făcut aceste afirmații la conferința Antreprenorești, organizată, în weekend, de Romanian Business Leaders, în cadrul proiectului Re-Patriot.

12 aprilie

12 aprilie, 2021

Au inceput plăţile pentru Startup Nation

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a anunţat pe pagina personala de Facebook astăzi, 2 Aprilie, că plăţile pentru programul Start-Up Nation au început la finalul lunii martie, dupa o întârziere de doi ani, iar bugetul alocat anul acesta programului este de 642 milioane de lei. "Am început și plățile pentru programul Start-Up Nation. Subliniez că e vorba de o măsură de ajutor a statului român, care s-a făcut după ureche și astfel s-a ajuns la situația în care plățile sunt întârziate cu mai bine de 2 ani. Am decis să plătim datoriile celorlalte guvernări, care în loc să trateze just o măsură pentru antreprenoriat, doar au mimat deschiderea către mediul de afaceri, în scopuri pur de imagine politică. Într-o singură săptămână (29.03.2021-02.04.2021), au fost plătite 422 de deconturi, în valoare totală de 82,1 milioane lei. Lista este disponibilă aici (https://bit.ly/3fCfWqv). Bugetul alocat anul acesta reparării programului este de 642 milioane de lei. Continuăm să plătim promisiunile statului către mediul de afaceri.", a declarat acesta.

02 aprilie

02 aprilie, 2021

Află cum poți crește vânzările echipei tale cu Radu Nechita de la Mentor Training

Află cum poți crește vânzările echipei tale, cu utilizarea AIDA CRMSeminar online, 1 Aprilie, orele 19 - 20:30 Ești pregătit pentru nivelul următor al afacerii tale ? Scop: sesiunea se adresează antreprenorilor și managerilor care doresc eficientizarea activității echipei lor de vânzări, concomitent cu minimizarea și automatizarea activităților repetitive. ”Ce este esențial, creativ și inovativ operăm noi, ce este consumator de timp și energii, face AIDA!” Ciprian Morcan, CEO Hygia Consulting ”Activitatea cea mai importantă, cu impactul cel mai puternic asupra afacerii mele este menținerea relației cu clienții. Înainte nu aveam timp suficient, pentru că îl consumam pe activități de tip C” Dorin Zagrean, CEO Krypdor Invest Obiective. La finalul sesiunii cursanții vor putea: • aplica metode de prioritizare, pentru delegare: ”Sugestia de 25.000 USD” și Metoda ABC • testa ușurința utilizării automatizării activităților importante dar consumatoare de timp • evalua beneficiile delegării activităților de hunting și farming către AIDA Traineri Radu Nechita - trainer licențiat LIFO®, Human Synergistics® și Coaching în 7 pași™ Este specializat în tehnici de vânzare consultativă, negociere persuasivă, comunicare interpersonală profesională, leadership și managementul activității echipelor. Antreprenor din 1995, broker pe piața de capital între 1996 – 2000, cu studii post-universitare în diplomație și relații internaționale – 1998, Radu este un practician care a activat ca manager, trainer și coach în companii multinaționale. Din 2015, își dezvoltă afacerea proprie, Mentor Training. Autor al cărților Vânzarea consultativă – 125 de tehnici și Către leadership prin management, Peste 550 de cursuri, în 20 de ani de carieră neîntreruptă, cu peste 13000 cursanți din România, Rep. Moldova, Italia, Germania. Tudor Fărăgău Tudor a pus cu succes în practică tehnicile de vânzări consulative în domenii precum: piața de Capital, Banking și IT. Tudor este în prezent Director de Vânzări în cadrul Holisun, unul dintre cei mai vechi furnizori privați de servicii de cercetare și dezvoltare aplicată din Europa Centrală și de Est. Cui i se adresează evenimentul: antreprenorilor, managerilor de top și de mijloc din producție, achiziții, vânzări, IT, resurse umane, logistică, team leader-ilor, coordonatorilor de echipe de vânzări, start-upper-ilor. Pentru a participa la seminar intră pe pagina Holisun și completează formularul de înscriere: https://holisun.com/eveniment Succes!

31 martie

31 martie, 2021

Lansarea Digitalizarii IMM-urilor, prioritate pentru 2021

Ieri, 26 martie 2021, a avut loc, la București, în format online, cea de-a zecea reuniune a Comitetului de Monitorizare pentru Programul Operațional Competitivitate 2014-2020. Conform comunicatului oficial, au fost prezentate date esențiale la zi legate de program, exemple de proiecte, dar și priorități pentru perioada 2021-2027. Conform comunicatului oficial, în cadrul Comitetului au fost prezentate și prioritățile pentru anul 2021, și anume: definitivarea Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 și parcurgerea tuturor etapelor premergătoare implementării;modificarea POC 2014-2020 pentru o implementare rapidă a implementării AP 3;implementarea acțiunii 2.3.3 – Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e-incluziune, e-sănătate și e-cultură – SECȚIUNEA E-EDUCAŢIE, apel 2 – tablete și echipamente școlare;lansarea apelului pentru acțiunea 2.2.2 Digitalizarea IMM-urilor și contractarea proiectelor;adaptarea unor proceduri specifice implementării proiectelor la condițiile restrictive impuse de pandemia COVID-19 (de ex: aprobarea unei proceduri de monitorizare on-line, în măsura în care tipologia proiectelor o permite). URMARITI NOUTATILE SI CONDITIILE DE ELIGIBILITATE PENTRU PROGRAMUL DE DIGITALIZARE Sursa: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

27 martie

27 martie, 2021

Măsura 3 se reia de la zero

Ministrul Economiei Claudiu Năsui a declarat, luni, într-un interviu acordat Economedia, că Măsura 3 se va relua de la zero, cei deja înscriși fiind nevoiți să aplice din nou dacă vor să beneficieze de granturi pentru investiții. Ministrul vrea ca măsura să repornească luna aceasta, urmând să fie extinse codurile CAEN care pot aplica, însă nu va mai exista posibilitatea solicitării de bani pentru imobiliare. „În momentul acesta discutăm în coaliție reluarea acestei M3, să fie făcută pe baze corecte, fără proiecte imobiliare”, a declarat Claudiu Năsui, precizând că vor fi schimbate și criteriile de departajare „subiective”, precum nivelul cofinanțării, cu unele de tipul numărului de salariați. În ceea ce privește Măsurile 1 și 2, ministrul Economiei a spus că plățile au început să fie deblocate, din momentul în care a fost adoptată legea bugetului, iar suma acoperă nevoile „cel puțin până la rectificare”. Prin Măsura 3, Ministerul Economiei acordă granturi pentru investiții în valoare cuprinsă între 50.000 și 200.000 euro fiecare. Bugetul total este de 550 milioane de euro, din care 478,25 milioane euro ajutor nerambursabil, iar restul cofinanțare asigurată de beneficiarul final. Premierul a trimis corpul de control, iar ministrul Economiei a făcut o sesizare la DNA, în privința Măsurii 3, după suspiciuni de fraudă și acces în sistem, în contextul în care unele firme au depus proiecte în ultimele două zile, aproape ghicind procentul de cofinanțare potrivit pentru a se califica. Claudiu Năsui anunțase în 11 februarie, într-o postare pe Facebook, că există persoane care ar fi divulgat informații-cheie din procesul de acordare a împrumuturilor nerambursabile. Mai mult, el a confirmat investigațiile de presă care au arătat că mare parte din fondurile acordate pentru investiții în criză au finanțat de fapt achiziții imobiliare. Elena Deacu: Să începem cu Măsura 3. Ce ați descoperit dumneavoastră în urma controalelor pe care le-ați făcut. Premierul a trimis, de asemenea, corpul de control, pentru a verifica această măsură. Care sunt rezultatele? Claudiu Năsui: Măsura 3 este un program care era deja antamat când am venit în minister, iar scopul este continuitatea să ducem la bun sfârșit tot ce e început. Am ales cu Măsura 3 să fim foarte transparenți, am publicat și listele, iar acolo se constată, prin simpla consultare de către oricine a listelor în Excel, că a fost o creștere enormă în ultimele zile de înscrieri și avem o mare parte de firme care s-au înscris cu procente de cofinanțare foarte aproape de ultima limită a confinanțării. Unii au pus cofinanțări ridicol de mari, unii ridicol de mici, dar sunt mulți care au venit exact în ultima secundă cu exact cofinanțările care trebuie. Lucrul acesta, combinat cu faptul că știm că a existat un acces la date, pe care l-am întrerupt imediat ce am aflat, a trezit niște suspiciuni. Corpul de control nu a finalizat încă procesul controlului. Din lucrurile pe care le-am observat, am făcut și o plângere la DNA, in rem. În momentul acesta discutăm în coaliție reluarea acestei M3, să fie făcută pe baze corecte, fără proiecte imobiliare, lucru care era altă problemă a Măsurii 3 și, mai ales, extinzând codurile CAEN eligibile la cele din legea 220. Elena Deacu: De ce nu ați oprit proiectul? Claudiu Năsui: A fost minima măsură de precauție când am aflat, să le oprim, și apoi evident dacă nu vezi o problemă nu încerci să o rezolvi. Apoi când am văzut că totuși este o problemă și 1.100 de firme din cele aproximativ 3.500 au aplicat în ultimele 48 de ore cu coeficiente de până în 3% deasupra limitei de cofinanțare. Evident că marea majoritate a acestor firme sunt probabil antreprenori onești care au aplicat și întâmplarea face că au picat acolo. Dar suspiciunea există și nu este normal să o lăsăm să planeze, mai ales că este vorba de banii statului, dar și de bani europeni, care tot bani publici sunt. Elena Deacu: Cine sunt toți cei care au avut acces în sistem? Claudiu Năsui: Sunt și bănci, sunt și extern, sunt și în minister, și în agenții, este o gamă destul de largă de oameni. Noi dacă refacem call-ul, lucru pe care îl discutăm, trag să eliminăm criterii de genul acesta. O să mergem pe criterii de departajare mult mai puțin subiective, la nivelul aplicării. Nivelul cofinanțării este un lucru pe care îl poți manipula la nivelul aplicării, în schimb lucruri de tipul numărului de salariați sau alte variabile pe anii anteriori nu prea mai poți să modifici așa ușor. O să încerc să modificăm astfel încât nici măcar să nu mai existe un criteriu de genul acesta care să fie manipulabil. Elena Deacu: Când repornește Măsura 3? Claudiu Năsui: Deocamdată sunt discuții la nivelul coaliției, sper eu cât mai repede să avem o decizie clară. Elena Deacu: Luna aceasta? Claudiu Năsui: Sper că da! Elena Deacu: Reluați complet de la zero? Ce se întâmplă cu cei deja înscriși? Claudiu Năsui: Cei deja înscriși pot să reaplice la noul call, dacă alegem să facem lucrurile în felul acesta, iar dacă au reușit să fie eligibili prima oară, vor fi și acum. Elena Deacu: Deci cei care au aplicat deja nu vor primi banii automat, trebuie să aplice din nou. Claudiu Năsui: Dacă luăm decizia să facem lucrurile în sensul acesta, da. Elena Deacu: În prezent, au existat multe companii care au cerut mai mulți bani decât propria cifră de afaceri. Veți mai permite acest lucru? Claudiu Năsui: O să aplicăm legea 220, care extinde CAEN-urile. Elena Deacu: Lege care trebuia aplicată de prima dată, dar a fost aplicată Ordonanța… Claudiu Năsui: Exact. Aici a fost un labirint legislativ, au fost mai multe ordonanțe și o ultimă ordonanță care scurtcircuita, evita cumva amendamentele votate în Parlament. Acum o să putem aplica efectiv legea. Sunt mai multe modificări pe care o să le facem, învățând din experiență, inclusiv partea de imobiliare, lucru pe care l-am cerut în coaliție, să nu mai fie eligibile. Elena Deacu: Deci fără spații de producție. Claudiu Năsui: Fără spații de producție și comerciale. Adică dacă îți iei un apartament la mare și spui că vrei să faci chibrituri în el, îmi pare rău, nu poate să fie eligibil pe fonduri europene. Elena Deacu: Compania Metroul SA, acționară împreună cu dumneavoastră la o altă companie a familiei a aplicat pentru granturile acestea. Ați acuzat, într-un mesaj pe Facebook, „atacuri” ale „mafiei din sistem”. La cine vă referiți? Claudiu Năsui: Mafia din sistem este mai largă, acesta este doar unul dintre atacuri. Firma aceasta este acționar 0,06% și este total neeligibilă. E la peste 2.000 de poziții sub ultima poziție eligibilă. Vorbim despre un lucru care a fost folosit mai ales de către cei care sunt supărați de prezența mea în minister. Sunt multe persoane care sunt supărate, mai ales oameni care își luau mulți bani de la statul român. Am făcut publice toate contractele cu statul din minister. Am închis robineți de bani care se duceau pentru niște găști foarte restrânse și lucrul acesta nu are cum să nu creeze animozități. Elena Deacu: Pe Măsurile 1 și 2, cea mai recentă situație arăta că pe Măsura 1 sunt peste 2.000 de companii cărora le-a fost admis dosarul însă nu au primit banii, iar pe Măsura 2 situația e mult mai gravă, fiind plătite doar 3.068 de companii din cele peste 16.700 admise. Doar 21 de firme au fost plătite în ultima săptămână și există totodată 2.740 solicitări neprocesate. Ce se întâmplă cu acestea? Claudiu Năsui: Unul dintre primele lucruri pe care le-am făcut în minister a fost să grăbesc procesarea acestor dosare, în ajunul Crăciunului, când am început mandatul, ritmul de procesare era de vreo 90 de evaluări pe zi și am reușit să creștem la vreo 845 pe zi. Problema cu plățile e că nu am avut buget, așa că a trebui să facem plăți în limita 1/12 din limita bugetului anului anterior, ceea ce este o sumă foarte mică. Aproape un sfert din banii pentru tot proiectul a fost alocat pentru 2020, plătit mai ales în ultimele luni ale anului, atunci trebuia să mergem pe 1/12 din banii aceia care erau oricum puțini, deci de aceea am avut limitarea aceasta. Acum că a trecut legea bugetului, putem să dăm drumul mai repede la plăți. Dar și acum este un proces, pentru că așa sunt lucrurile la stat. Banii sunt în Trezorerie, vin la minister, apoi se duc la agenții, în bănci și din bănci la beneficiar. Acum procesul acesta este început, deci o să dăm drumul mult mai repede la bani. Elena Deacu: Spuneați recent că deblocați doar 150 milioane euro și restul de 500 milioane euro nu îi aveți încă. Claudiu Năsui: Deblocăm 150 milioane de euro, o sumă însemnată, și vrem să facem ceva ca să luăm și mai mulți bani. Se merge pe două programe europene: POC și React-EU. Și ca să nu trebuiască să facem acum toată aplicația la React-EU, voiam să facem modificare ca să luăm banii tot din POC, deci e o chestie de facilitare și grăbire a plății banilor. Elena Deacu: Aveți așadar încă vreo 3 miliarde să plătiți toate solicitările admise? Claudiu Năsui: Avem un buget foarte mare și care acoperă cel puțin până la rectificare toate nevoile noastre, prin legea bugetului. Elena Deacu: Deci cât mai trebuie să mai aștepte companiile ca să își primească banii, că poate dau faliment înainte? Claudiu Năsui: Din păcate legea bugetului a venit foarte târziu, nu vă pot da un termen, dar este una din cele trei priorități de când am venit în minister, au fost plățile pentru Măsurile 1, 2 și 3, HoReCa și reorganizarea ministerului. Urmăriți noutățile și condițiile de eligibilitate pentru Măsura 3 aici

18 martie

18 martie, 2021

Încep plățile pentru Măsura 2. Bugetul de stat 2021, în Monitorul Oficial

UPDATE: Legea bugetului a fost publicată astăzi, 9 martie 2021, în Monitorul Oficial (Monitorul Oficial 09.03.2021 nr. 236/partea I/ pag. 1-223). Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a transmis astăzi, 9 martie 2021, faptul că plățile pentru contractele de ajutor de stat din cadrul Măsurii 2- Granturi pentru capital de lucru, destinată IMM-urilor, vor începe odată cu publicarea Legii bugetului de stat pe anul 2021 în Monitorul Oficial. Președintele României, Klaus Iohannis a semnat ieri, 8 martie 2021, decretul privind promulgarea Legii bugetului de stat. Conform comunicatului, vor fi disponibili imediat aproximativ 150 milioane de euro, iar procedura de plată durează efectiv o săptămână, până ce banii ajung la bănci, iar ele pot începe plățile către beneficiari. Procedura Banii trebuie să parcurgă un circuit legal până la beneficiar, astfel: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului îi primește de la Trezoreria statului;Banii sunt înaintați de către Minister trezoreriei teritoriale, care, la rândul ei, îi trimite la bancăBanii sunt înaintați de către Minister trezoreriei teritoriale, care, la rândul ei, îi trimite la bancăSimultan se trimite contractul aprobat, pentru semnare, la beneficiar.După obținerea semnăturii beneficiarului, plata se face imediat. Ordinea plăților se face în ordinea înscrierii beneficiarilor. În cazul în care sistemul funcționează fără defecțiuni, se pot face până la 1.000 de plăți pe zi, conform MEAT. Ministerul va propune o Ordonanță de Urgență care să grăbească plățile, fondurile pentru această măsura fiind acum alimentate din două surse, respectiv POC și React EU, se arată în anunțul de astăzi. În cadrul Măsurii 2, suma totală de plată este de 650 de milioane de euro. Situația granturilor aferente celor 3 măsuri de sprijin la data de 5 martie 2021 este disponibilă aici. Antonia Anton, www.fonduri-structurale.ro Sursa: MEAT

09 martie

09 martie, 2021

Hub Emag pentru 1000 de firme în comerţ online langă Bucureşti

Peste 1.000 de firme românești care vor să facă e-commerce vor putea activa, în sistem fulfillment, într-un nou hub care va fi construit de gigantul comerțului online românesc eMag în comuna giurgiuveană Joița, la 19 km de București. „Odată cu creșterea fără precedent a comerțului online, noul hub va fi pus la dispoziția antreprenorilor care vor să evolueze în noua economie și să facă ecommerce folosind infrastructura pusă la dispoziție de eMAG prin intermediul programului Fulfillment by eMAG (FBE). Prin acest program eMAG le oferă comercianților din eMAG Marketplace servicii pe întreg lanțul logistic de la recepție și până la depozitare, picking, împachetare, livrare, relații cu clienții sau retur, acolo unde este cazul. Peste 1.000 de firme sunt așteptate în FBE în următorul an”- a informat eMag, luni, într-un comunicat remis StartupCafe.ro. Hubul logistic se va întinde pe 130.000 mp, în cadrul unui parc industrial înființat de eMag împreună cu primăria Joița situat pe o suprafață de teren 290.000 mp. Investiția în noul hub, demarată în toamna anului 2020, se ridică la 90 de milioane de euro. În vara acestui an va fi dată în folosință o suprafață de 100.000 mp, urmând ca toate automatizările să fie gata până în septembrie 2022, când tot centrul logistic va fi funcțional, a menționat compania. Între timp, eMAG a realizat prin investiții proprii conexiunea dintre autostrada A1 și drumul județean DJ 602. Proiectul a creat în zonă rețelele de gaz și electricitate, fiind extinse cu 2-3 km din punctele de racordare, „astfel că proprietățile din apropierea eMAG au acces facil la aceste utilități” - mai arată compania. Totodată, vor fi plantați copaci pe o suprafață de 100.000 mp. „Aceste centre sunt parte din infrastructura pentru noul mod de comerț și parte a noii economii: economia digitală. Estimăm că vom crea minimum 1.200 de locuri de muncă în parcul industrial, iar impactul în economia locală și centrală va fi vizibil, deoarece anticipăm că cererea de bunuri și servicii va crește, iar în zonă vor veni și alți investitori”, a spus Tudor Manea, director general eMAG. Noul centru logistic tehnologizat își propune să crească productivitatea și să ofere „infrastructură pentru antreprenorii care vor opta pentru comerț online”. Compania românească eMAG a fost fondată în anul 2001 de Radu Apostolescu, Dan Teodosescu și Bogdan Vlad. În anul 2012, eMag a fost preluat (70%) de fondul de investiții sud-african Naspers. Dintre cei 3 fondatori ai magazinului online, Radu Apostolescu a rămas ultimul în companie. În 2014 și el și-a vândut ultimul pachet de acțiuni, de 8,4%, către Naspers și Iulian Stanciu, acesta din urmă fiind în continuare acționar minoritar și CEO. În cadrul Naspers, eMag face parte din compania Prosus, listată pe bursă la Amsterdam și Johannesburg. În Prosus sunt grupate principalele afaceri de comerț online ale fondului de investiții sud-african. Pionier al pieței de comerț online din România, eMag a devenit un lider regional, extinzîndu-se în Bulgaria și Ungaria. Consumatorii au acces la oferta proprie eMag, precum și la cea a partenerilor din Marketplace. Business-ul oferă servicii complexe cu valoare adăugată: livrarea la easybox și livrarea rapidă prin tazz by eMAG, 30 de zile drept de retur, returnarea rapidă a banilor prin Instant Money Back, deschiderea coletului la livrare, call center 24/7, finanțare în rate prin eCredit și aplicația de mobil. Sursa: Startupcafe.ro

22 februarie

22 februarie, 2021

Ministerul economiei publică toate contractele cu statul.

Joi dimineata, ministrul Economiei Claudiu Nasui a publicat urmatoarele pe pagina sa de Facebook: "Transparență totală. Ministerul economiei publică toate contractele cu statul. În primele zile de mandat am cerut toate contractele încheiate de minister în valoare de peste 5.000 de euro. Ele nu trebuie să rămână doar la ministru, ci trebuie să fie văzute de toți contribuabilii. Niciodată până acum un minister nu a făcut o platformă publică în care să apară toate contractele sale. O platformă în care să fie disponibile absolut toate detaliile din contracte. E o platformă în care informația va fi ușor de găsit de oricine este interesat. Această platformă o lansăm azi pentru ministerul economiei și o găsiți la acest link: https://bit.ly/2NAElkk Contribuabilii români plătesc taxe și impozite în România și încă mari (avem cea mai mare povară fiscală pe salariile mici din UE). Este normal să știe nu doar marile direcții în care merg banii lor, ci și concret la cine și pe ce s-au dus. Nu ne oprim aici. De îndată ce ne putem organiza în minister de sine stătător, vom modifica procedura de lucru astfel încât nicio factură pentru un contract de peste 5.000 de euro să nu mai poată fi făcută dacă contractul nu este deja urcat în această platformă publică. Se zice că la stat un leu din trei este furat sau risipit. Vă las pe dumneavoastră să vedeți dacă se verifică. Am atras multă animozitate prin refuzul de a semna „ca primarul” tot felul de contracte aduse pe ultima sută de metri. Nu am venit aici să-mi fac prieteni. Am venit aici să sprijin mediul de afaceri autentic (care nu există doar grație contractelor cu statul) și să opresc căpușarea banului public. Fix asta voi face, oricare ar fi consecințele. Cu mai multă transparență fiecare cetățean, fiecare ziarist, fiecare ong-ist va avea posibilitatea mai mult ca niciodată să vadă problemele sistemului și să propună soluții."

18 februarie

18 februarie, 2021

Concurs pentru antreprenori cu premiu de 10.000 de euro

Clubantreprenor.ro relatează azi că BCR Școala de Business, în parteneriat cu PRO TV, lansează un concurs pentru antreprenori cu un premiu cash de 10.000 de euro și consultanță de business Ambasadorii BCR Școala de Business revin cu sfaturi de educație antreprenorială în emisiunea Imperiul Leilor;La doar un an de la lansare, platforma BCR Școala de Business a ajuns la peste 9.000 de utilizatori. Banca Comercială Română, prin programul BCR Școala de Business, în parteneriat cu PRO TV, lansează un concurs online, în care antreprenorii sunt invitați să se înscrie pe pagina concursimperiulleilor.protv.ro, să-și facă cont pe platforma www.bcrscoaladebusiness.ro și să își prezinte planurile de viitor pentru a câștiga un premiu cash de 10.000 de euro din partea BCR. În plus, câștigătorul va beneficia de consultanță de business de la echipa BCR. Participanții la concurs trebuie să prezinte povestea afacerii pe care o conduc, precum și motivația ce stă în spatele înscrierii la concurs și felul în care vor folosi cei 10.000 de euro pentru a dezvolta un business inteligent. Textele, ce vor fi evaluate de juriul competiției, nu trebuie să depășească 1.500 de caractere cu spații și pot include informații despre domeniul de activitate, inovația adusă de produsul/serviciul oferit, impactul businessului în comunitate, profitabilitatea afacerii, potențialul de creștere sau participarea în acceleratoare/incubatoare de afaceri. Participanții sunt îndemnați să prezinte și un moment dificil cu care s-au confruntat și pe care l-au depășit ulterior. Juriul va fi format din experți BCR în consultanță pentru firme micro și IMM-uri. BCR Școala de Business revine alături de antreprenori la emisiunea Imperiul Leilor, difuzată pe PRO TV, și susține afacerile românești aflate la început de drum. Ambasadorii BCR în cadrul emisiunii Ambasadorii BCR în cadrul emisiunii, Dana Dima, Vicepreședinte Retail & Private Banking BCR, și Bogdan Cernescu, Director Corporate Coverage, au intervenții în fiecare din cele 13 emisiuni oferind sfaturi practice de educație antreprenorială. Printre cele 13 teme abordate în emisiune se numără analiza de piață, cum obții finanțare, surse de venituri, planul de afaceri, pitch-ul de nota 10 sau planul de criză, iar subiectele vor fi detaliate înainte de emisiune în discuții live pe pagina de Facebook a PRO TV, la care vor participa Dana și Bogdan alături de Ionuț Stanimir, Directorul de Marketing și Comunicare BCR. „Imperiul Leilor a ajuns la cea de-a doua ediție și ne bucurăm să putem fi din nou alături, ca parteneri, în acest demers de promovare a antreprenorilor români. Am lansat platforma BCR Școala de Business anul trecut într-un context foarte dificil și cei 9.000 de utilizatori demonstează că am făcut pasul potrivit. Pentru a crea o afacere de succes este nevoie de perseverență și muncă susținută, și orice ajutor din partea unor specialiști cu experiență poate contribui semnificativ în accelerarea acestui proces ce poate fi dificil, dar și plin de satisfacții”, susține Dana Dima, Vicepreședinte Retail & Private Banking BCR. „Pentru a crea un business inteligent este nevoie de un cumul de lucruri, precum o analiză de piață realizată corect, un plan de afaceri bine pus la punct, un produs sau serviciu de calitate ce vine în întâmpinarea nevoilor pieței sau pregătirea pentru a atrage investitori. La BCR, credem cu tărie în dezvoltarea continuă a mediului de afaceri românesc și credem că antreprenorii sunt cei care creează locurile de muncă și îndrăznesc să pregătească un viitor mai bun pentru comunitățile lor”, spune Bogdan Cernescu, Director Corporate Coverage. BCR Școala de Business a ajuns la peste 9.000 de utilizatori La doar un an de la lansare, platforma BCR Școala de Business a ajuns la peste 9.000 de utilizatori, antreprenori, manageri, liber profesioniști, profesori și studenți care doresc să se pregătească pentru o aventură în lumea businessului. BCR Școala de Business este o platformă online cu lecții și sfaturi practice de business pentru antreprenorii aflați la început de drum, dar și pentru cei experimentați, unde aceștia pot învăța cum să își completeze abilitățile native și simțul afacerilor cu cunoștințele necesare pentru a avea un business inteligent. Platforma cuprinde în prezent 4 cursuri, ce au în total peste 30 de capitole, 44 de materiale video și 40 de teste. Despre BCR Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group, este unul dintre cele mai importante grupuri financiare din România, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital), precum şi societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private si a băncilor de locuinţe. BCR oferă o gamă completă de produse și servicii financiare, printr-o rețea de 17 de centre de afaceri și 16 de birouri mobile dedicate companiilor și 371 de unități retail situate în majoritatea orașelor din țară cu peste 10.000 de locuitori. BCR este banca nr.1 în România pe piața tranzacțiilor bancare, clienții BCR dispunând de cea mai mare rețea națională de bancomate – 1.830 de bancomate, 12.700 POS-uri și servicii bancare complete prin Internet banking, Mobile banking, Phone-banking și E-commerce.

17 februarie

17 februarie, 2021

Transparenţă 100% în Ministerul Economiei

Ministrul Economiei, Claudiu Nasui, a facut urmatoarele declaratii Joi seara pe pagina sa de Facebook: "100% Transparență. Am supărat mulți oameni din sistem în momentul în care am spus adevărul. Am spus adevărul despre mersul la târguri pe banii statului și despre faptul că măsura 3 nu își atinge scopul. Nu își atinge scopul pentru că ajunge să finanțeze în proporție de peste 50% imobiliare. Și nu doar atât, dar suspiciunile de fraudă de care am vorbit sunt bazate pe fapte reale. Am avut discuția aceasta și cu premierul și i-am propus un curs de acțiune. Știu că adevărul doare, dar singura noastră șansă dacă vrem să salvăm România este măcar să spunem adevărul și să fim foarte transparenți cu ce găsim în ministere. Nu să menținem butaforii. Sunt acuzat că am avut cont pe platforma de granturi. Nu este absolut nicio problemă. Am vrut să văd fiecare pas din procedură și să o optimizez. Ceea ce am și făcut. Am folosit acel cont de câteva ori și exclusiv în scopul înțelegerii proceselor din spatele platformei și a muncii funcționarilor pentru a crește numărul de procesări pe zi. Ceea ce am și reușit. Am crescut numărul de evaluări de 9 ori în timp record. Pentru că vreau să fiu 100% transparent, am cerut la STS log-ul accesului pe platformă aferente contului meu. După care am primele și singurele accesări în 29 decembrie și 31 decembrie. Deci cu mult înainte să fie vreo informație relevantă. Pe 24 decembrie a fost prima mea zi în minister. De când am venit în minister am făcut din transparență o regulă. Am spus că voi duce la bun sfârșit toate măsurile începute de vechiul guvern. Și voi face fix asta. Am avut 3 priorități: deblocarea măsurilor de ajutorare CoVid, operaționalizarea schemei pentru Horeca și reorganizarea ministerului (care se împarte cu cel al energiei). Am avut o abordare activă în toate cele 3 priorități. Am găsit finanțare pentru măsuri (mulțumesc lui Cristian Ghinea). Am încercat să automatizez cât se poate toată procedura (mulțumesc STS-ului care gestionează platforma). Am multe de spus despre această măsură, dar este în desfășurare o anchetă. Vă promit, însă, că toți cei care au divulgat date cheie (în speță procentul de cofinanțare de la limita eligibilității) au comis fapte penale și vor suporta consecințele. Statul român suferă de sindromul Cernobîl. Să vedem o problemă dar să nu zicem nimic. Să o acoperim. Reactorul a explodat, dar statul se preface că nu s-a întâmplat nimic. Faimosul „stați liniștiți, avem de toate”, când de fapt în sistem e dezastru. Și dacă cumva vorbim despre problemă, interesele din sistem se coalizează contra celui care spune că împăratul este gol."

11 februarie

11 februarie, 2021

Noutăți fiscale pentru firme in 2021

Asa cum ne-au obisnuit, partenerii nostri de la Termene.ro vin din nou in sprijinul mediului de afaceri cu informatii folositoare antreprenorilor romani. De data aceasta, Adrian Dragomir ne prezinta ultimele noutati fiscale pentru firmele si persoanele fizice cu activitate economica in 2021.

09 februarie

09 februarie, 2021

Ministrul Năsui ar vrea să se reia inscrierile la Măsura 3

Surse din Ministerul Economiei au declarat, pentru StartupCafe.ro, că există o intenție a ministrului Claudiu Năsui de a relua de la zero sesiunea de înscriere a firmelor la Măsura 3 - granturi de investiții de 50.000-200.000 de euro, din cadrul schemei de ajutoare de stat de redresare a IMM-urilor din criza COVID-19. Potrivit surselor, Năsui își dorește să reia sesiunea de aplicații la Măsura 3, dar cu modificarea în prealabil a procedurii de implementare, prin care să fie eliminate investițiile imobiliare de orice fel dintre cheltuielile eligibile. Contactat de StartupCafe.ro, Claudiu Năsui nu a confirmat, dar nici nu a infirmat informația, precizând că a avut o discuție cu premieurl Florin Cîțu și așteaptă deciziile acestuia îainte să spună public ce va face în privinșa Măsurii 3. „Am propus premierului un curs de acțiune. Eu nu am de gând să finanțez apartamente din proiecte europene. Nu este greu să se prevadă în proiect că investiția imobiliară este spațiu comercial, deși este un apartament. Voi continua aceste măsuri și le voi duce la bun sfârșit, dar finațarea imobiliarelor este exclusă” - a spus Claudiu Năsui, pentru StartupCafe.ro, fără însă să precizeze dacă se va anula sau nu sesiunea de înscrieri de la Măsura 3, finalizată pe 29 ianuarie. De asemenea, Năsui a mai spus că are „suspiciuni de fraudă” privind faptul că pe ultima sută de metri a sesiunii de înscrieri s-au depus majoritatea proiectelor care au șanse să fie finanțate prin prisma procentului mare de aport propriu la investiție. „În ultimele 48 de ore din sesiunea de înscrieri s-au depus 68% din proiectele eligibile” - a afirmat el. Totodată, ministrul Economiei a susținut că a cerut Ministerului Finanțelor, prin proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021, fonduri pentru toată schema de finanțare IMM. „Eu am solicitat bani pentru toate măsurile și acum așteptăm să vedem ce primim. În cazul schemei IMM, sunt fonduri europene, deci avem argumentul că mai mult se aduc bani în economie decât se scot” - a afirmat Claudiu Năsui, pentru StartupCafe.ro. Anterior, premierul Florin Cîțu declarase că vrea să trimită proiectul de buget la Parlament pe 4 februarie 2021, însă, între timp, calendarul s-a amânat. Întrebat de Startupcafe.ro când se va adopta, totuși, bugetul în Guvern, ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a răspuns: „Bugetul nu este în portofoliul meu”. Premierul Florin Cîțu a anunțat vineri că trimite Corpul de control să investigheze situația de la Măsura 3-granturi de investiții pentru IMM, în urma unei discuții pe care a avut-o cu ministrul Economiei, Claudiu Năsui. Reamintim că ministrul Năsui a reclamat, vineri, tot pe Facebook, că Măsura 3 a schemei de ajutoare de stat de redresare a IMM-urilor din criza COVID nu își atinge scopul.

05 februarie

05 februarie, 2021

Finantare “interzisa” pentru majoritatea aplicantilor la Masura 3

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului face publice astăzi listele aplicanților înscriși în cadrul măsurii 3 – “Granturi pentru investiții acordate IMM-urilor”. Această măsură face parte din schema de ajutor de stat instituită prin OUG nr. 130 din 31/07/2020, cu completările și modificările ulterioare. Astfel, în perioada de înscriere au aplicat 27.736 firme, conform cu cifrele din documentele atașate. Listele sunt ordonate pe regiuni, în funcție de criteriile de departajare, așa cum sunt ele descrise în procedura de implementare. De asemenea, situația prezentată este extrasă din platforma de depunere, iar statusul fiecărui aplicant poate suferi modificări, în urma evaluării propriu-zise. Conform procedurii de implementare a măsurii, admiterea la finanțare se va face în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut la evaluarea planurilor de investiții on-line. La punctaje egale, departajarea se va face în funcție de procentul cofinanțării, valoarea cifrei de afaceri și ordinea înscrierii aplicației. Bugetul, fără componenta de contribuție proprie, alocat pe cele opt Regiuni de dezvoltare este: a) Bugetul alocat pentru Regiunea București – Ilfov este în valoare totală de 347.173.994 lei; b) Bugetul alocat pentru Regiunea Centru este în valoare totală de 271.883.528 lei; c) Bugetul alocat pentru Regiunea Nord-Vest este în valoare totală de 281.916.856 lei; d) Bugetul alocat pentru Regiunea Sud-Est este în valoare totală de 292.343.648 lei; e) Bugetul alocat pentru Regiunea Sud-Vest este în valoare totală de 235.488.120 lei; f) Bugetul alocat pentru Regiunea Nord-Est este în valoare totală de 344.477.610 lei; g) Bugetul alocat pentru Regiunea Sud-Muntenia este în valoare totală de 309.656.058 lei; h) Bugetul alocat pentru Regiunea Vest este în valoare totală de 231.553.481 lei. Descarcă AICI listele RUE de aplicanți la Măsura 3 Bucuresti-Ilfov Regiunea Centru Regiunea NE Iasi Regiunea NV Cluj Regiunea SE Constanta Regiunea SM Ploiesti Regiunea SV Craiova Regiunea V Timis

02 februarie

02 februarie, 2021

Rezultate pe pagina
24
1 - 24 din 69
In Afaceri

inAfaceri.ro