Zero taxe pe salariul minim înseamnă scutirea primilor 2.300 de lei din salariu și aplicarea taxelor și impozitelor doar pe bucata din salariu care depășește un salariu minim.
Povara fiscală pe muncă în România este foarte ridicată, iar asta mai ales pe munca slab plătită. Din salariul unui român, statul ia 10% impozit pe venit, 25% CAS și 10% CASS. În cazul unui salariu minim, după ce luăm în considerare și deducerile personale, statul ajunge să ia 41% din salariu. Iar asta nu este tot. Chiar și după aceste taxe, când ne cheltuim salariul, statul ne mai ia TVA, 19%, și accize incluse în prețul produselor pe care le cumpărăm. În total, statul ajunge să ne ia peste jumătate din munca noastră.
Suntem campioni în Europa la impozitarea muncii pe salariul minim. De aceea mulți români au ajuns să fie goniți din propria lor țară, fiind stimulați să muncească mai degrabă în alte țări.
Portretul economic al României este unul sumbru și paradoxal. Pe de o parte România se confruntă cu o lipsă majoră de forță de muncă. Pe de altă parte, românii pleacă să muncească în alte țări în număr record, și foarte mulți dintre cei care rămân nu muncesc. România are a 3-a cea mai mare rată de inactivitate din Uniunea Europeană.
Impozitarea dură a muncii nu are impact numai economic, ci și social. Familii despărțite și părinți forțați să muncească departe de copiii lor. Cei mai afectați sunt cei din mediul rural și din zonele cele mai sărace.
Creșterea salariului minim se face doar din rațiuni fiscale. Atunci când crește salariul minim, cresc încasările din impozite. Așa am ajuns să fim în alt top rușinos al Europei, cel al sărăciei în muncă. România aici ocupă locul 1 în toată Uniunea Europeană.
Taxarea aberantă a muncii descurajează munca, ne gonește din țară și ne ține în sărăcie. Toate astea în condițiile în care economia are nevoie disperată de forță de muncă.
Soluția este scutirea de la plata taxelor pe primii 2.300 de lei din salariu. Astfel nu mai descurajăm munca și nu mai impozităm sărăcia.
Lipsa forței de muncă
Una din problemele principale cu care se confruntă economia României este absența de forță de muncă. Acum câțiva ani această problemă era predominantă în rândul forței de muncă calificate. În ultimii ani problema s-a extins și în rândul forței de muncă necalificate.
Problema nu este întâmplătoare. Statul român penalizează munca prin supra-impozitare, mai ales pentru salarii mici. Din fiecare leu muncit de un român, statul ia 42 de bani. Astfel, statul a împins românii către inactivitate și către alte țări cu povară fiscală mai mică.
Zero Taxe pe Salariul Minim rezolvă această problemă prin a reduce povara fiscală pe muncă. Cel mai bun mod de a încuraja românii să intre pe piața muncii este un salariu mai atrăgător.
Sărăcia în muncă
România este campioană europeană la sărăcia în muncă. 17,4% dintre românii care au loc de muncă sunt în risc de sărăcie. Suntem mult peste al doilea clasat care e la 13,7% și mult peste media europeană de 9,4%. Dacă ne uităm la aceeași statistică în rândul tinerilor, stăm și mai prost. 28,2% din tinerii care muncesc în țara noastră sunt în risc de sărăcie, de asemenea, mult peste media europeană care e la 11%.
De ce avem această contra performanță? Deoarece statul român supra-impozitează munca, mai ales salariile mici. Statul nu ne lasă să ieșim din sărăcie.
Zero Taxe pe Salariul Minim rezolvă această problemă prin a crește salariul net al tuturor românilor și a permite tuturor românilor să păstreze o parte mai mare din munca lor. Creșterea salariului net este o ieșire din sărăcie.
Inactivitatea
Aveam a 3-a cea mai mare rată de inactivitate din Uniunea Europeană. 32.2% din populația între 15 și 64 de ani este inactivă, asta față de 26% media pentru restul Uniunii. Avem o rată de inactivitate dublă față de cea a Suediei, mai mare decât Grecia. Singurii care ne depășesc la inactivitate sunt Italia și Croația.
Pentru o țară care are nevoie urgentă de forță de muncă, avem o rată de inactivitate inacceptabil de mare. Companiile românești ajung să importe forță de muncă din alte țări deși sunt foarte mulți români în țară care ar putea muncii. Un barometru făcut de IMAS și comandat de Europa FM arată că 64% consideră că ajutoarele sociale sunt o problemă. Dar inactivitatea nu este corelată doar cu ajutoarele sociale, mai este corelată și cu nivelul salariului minim comparativ cu ajutoarele sociale. Diferența între ajutoare sociale și salariu net este ceea ce stimulează oamenii să intre pe piața muncii.
Taxarea masivă a muncii pe salariile mici este unul dintre motivele principale pentru care suntem în topul european al inactivității. Statul gonește prin taxe punitive românii de pe piața muncii. Zero Taxe pe Salariu Minim înseamnă salarii nete mai mare care să încurajeze real oamenii aflați în inactivitate să se integreze în piața muncii.
Exodul românilor
În ultimii zece ani românii au avut o creștere fulminantă a exodului din propria lor țară. România a ajuns pe locul 2 internațional după Siria la emigrație. Principalele motive de emigrație sunt salariile, sistemul de sănătate și cel de educație. Pentru forța de muncă necalificată sau slab calificată, motivația salariului primează.
Dar de ce sunt salariile mici? Pentru că statul român impune cea mai grea povară fiscală pe muncă din Uniunea Europeană. Statul gonește românii și îi împinge să muncească în alte țări. Asta trebuie să înceteze.
Zero Taxe pe Salariul Minim înseamnă locuri de muncă mai bine plătite pentru toți românii. Asta ar stimula românii să nu mai plece din țară pentru salarii mai mari și i-ar face pe unii din cei plecați să se întoarcă.
Salarii mici
România nu are doar cel mai mic salariu minim din toată Uniunea Europeană, dar și cel mai impozitat salariu din Uniunea Europeană. Salariul minim brut a crescut din motive fiscale. Cu fiecare creștere a acestuia statul încasează mai mulți bani din mediul privat.
Mai mult, de când a fost promulgată legea salarizării unitare, salariile angajaților la stat cresc odată cu creșterea salariului minim.
Problema e că simpla creștere a salariului minim nu crește automat salariile oamenilor, ci îi poate duce pe mulți în șomaj deoarece angajatorii lor trebuie să aibă capacitatea să poată plăti salarii mai mari. Exemplul industriei textile care părăsește tot mai mult România este elocvent.
Discrepanțe
Eliminarea taxării salariului minim reduce inegalitățile între salariați și între regiuni.
Reducerea impozitării muncii prin scutirea primilor 2.300 de lei pe care îi câștigă un muncitor român, duce la o creștere procentual mai mare a salariului net pentru cei cu venituri joase decât pentru cei cu venituri mari.
Zero taxe pe salariul minim ar ajuta, de asemenea, preponderent județele mai sărace. În aceste județe o proporție mai mare din populație este salarizată pe salarii mici. Ei vor beneficia procentual mai mult de această măsură decât zonele cu salarii mai mari. Acest efect va reduce din inegalitățile de venituri între județe.
Mai multe detalii puteți găsi pe zerotaxe.ro
